marți, 26 iulie 2016

Te căsătorești cu un om sau cu 3? Cum e să te muți "la el" când el stă "la ai lui”?



Dragostea e zgomotoasă. 
Uneori țipă de plăcere. 
Alteori țipă de draci. 
Știu, sunt oameni care nu se ceartă niciodată. Și la un moment dat el o strânge de gât și vecinii spun: Vai! Era un om așa de cuminte. Și bun. Își plătea mereu întreținerea la timp. 
Uite că acum o să facă economie de două persoane. Ea la cimitir, el la răcoare. 

Vrei să te cerți, dar e maică-sa perete în perete. 
Vrei să te … , dar din camera de lângă se aude Dansez pentru tine! Mă f** pentru tine nu există, așa că nu te încadrezi. 

Mamele de băieți oricum nu consideră că există o femeie suficient de bună pentru puiul lor. Ești - cel mult - satisfăcătoare. Dar nici să-l satisfaci nu mai știi când. 
Intimitatea se consumă în intimitate. Iar tu simți că nu ai. 

Și totuși…

Deși cred că să stai cu socri e o formă perversă de iad deghizat în rai, cred că e drept să spunem o dată și pentru totdeauna DE CE. 
Pentru că societatea vrea să ne despartă. 
Oamenii aceia AU DAT TOT CE AU PUTUT ca să crească omul pe care-l iubești. 
De când era cât o mâță jigărită. Omul tău EXISTĂ pentru că ei s-au iubit. 
N-am auzit niciodată un ginere să-i spună socrului lui: 
Mulțumesc, tataie, că ai f***t-o pe nevastă-ta! 
Deși ar fi o formă de înțelegere a fenomenului. 

Dacă aș mai avea opțiunea asta, aș alege să nu locuim cu părinții mei, dar nici în celălalt capăt al orașului. Îmi place ideea de trib, contra acestei tocături fine pe care o face societatea de consum. Împreună suntem puternici, ca indivizi suntem praf. 
Din păcate n-o mai am. Nu se dădeau credite Prima casă în Rai sau în Iad. 

Nu stați cu ei, dar nici nu fugiți de ei. Încercați să-i înțelegeți. Vă va ajuta mai târziu. Când veți deveni ei. 
Și aveți mare grijă de la ce încep de fapt certurile. Nu încep de la părinții ei. Nu încep de la ai lui. 
Vorba Muzei: 
Dragostea nu trece prin stomac, ci prin portofel. 
De asta majoritatea cuplurilor se ceartă de la bani. 



duminică, 24 iulie 2016

Jurnal de mire. Episodul 1. Tu n-ai voie să-i vezi rochia în care va fi mireasă, dar ea vrea să-ți aleagă costumul. Asta îți spune tot ce trebuie să știi despre ce te așteaptă :)



Vă previn că e pentru bărbați! 
Așa că femeile care roșesc ușor la o exprimare liberă sunt rugate să se întoarcă pe alte bloguri! 



Prietenii mi-au spus: Ești așa de entuziasmat de căsătoria asta de parcă ar fi prima. 
Am râs și eu. Îmi plac oamenii de un curaj inconștient :))
Le-am răspuns direct: Normal, nu e prima, nici măcar a doua, E ULTIMA. 

Și totuși e prima. 
Prima cu temă. 
Prima “pe nisipul de la mare”. 
Prima care a început prost și continuă bine. Poate prea bine să fie adevărat. Da. Uneori și eu mă întreb :)
Și e prima în care nu vreau să mă îmbrac în negru. 
Era și un banc: 
Mamiiii, de ce e mireasa îmbrăcată în alb? 
Pentru că e cea mai frumoasă zi din viața ei.
Și atunci mirele de ce e îmbrăcat în negru? 

Nu. Chiar dacă m-am îngrășat și ar fi o idee bună să port negru, parcă ar fi o idee și mai bună să slăbesc! Că antrenorul meu de culturism din anii 90, Marian Cristea, din Ploiești, are 60 de ani și arată ca un zeu. Păi? Nu pot și eu? 
Convins că pot... m-am dus la prietenii de la Sarto care tocmai au făcut ÎNCĂ UN PAS înainte și fac BESPOKE. 


Știam ce-i aia doar ca idee. Fiecare client are tiparul lui. Da, ai citit bine. Nu mai ești “o măsură”, ești un om. Toate plusurile și minusurile sunt prinse în tiparul tău cu o grijă dumnezeiască nu cumva încercând să arăți bine să nu te și simți bine. 
Știind că vreau să slăbesc, când centimetrul de croitorie mi-a îmbrățișat talia am supt burta un pic, cum facem noi, bărbații, când apar femei frumoase în încăpere. 
Atunci croitorul a produs replica zilei: Domnul Constantinescu, dacă o sugeți acum, va trebui să o sugeți toată nunta :)



Domnilor, așa e! 
Haideți să nu mai încercăm să ne ascundem defectele, să le corectăm. Iar pe acelea cu care chiar nu avem ce face… mergem să punem un costum bespoke care chiar scoate tot ce-i mai bun din bărbat. La modul fizic.  
Nu s-a croit încă un costum care să te învețe să vorbești sau să te porți. Pentru asta trebuie să ai tu… stofă. 



Să zic că recomand Sarto oricărui viitor mire ar fi de domeniul ridicolului. 
Nu-i recomand oricărui mire, îi recomand oricărui bărbat. 

Așa cum recomand oricărui bărbat să lase femeia să-l însoțească atunci când alege costumul, dar să meargă și el când își alege ea rochia. 
Poate sunt contra curentului, dar Muza PENTRU MINE O POARTĂ în principal. 
Rochia ei trebuie să-mi placă MIE. 


Celor care se îmbracă în primul rând să le vadă rudele că s-au ajuns sau ca să le invidieze prietenele nu le spun nimic. Dar bărbaților lor le spun: Dragilor, voi nu vă însurați. Sunteți invitați la nunta ei. Și o să plătiți scump și în noaptea aia, dar mai ales după. 

Click pe oricare dintre poze pentru acces la pagina Sarto sau aici pentru configurator. 
Vezi că-i mai greu decât la mașină. Aici o să vezi ce înseamnă FULL OPTIONS
Link: http://bit.ly/1MZ1u4M
Telefon: 0752 207 206
Foto: Muza
Machiaj: Nu! Doamne ferește :))

vineri, 22 iulie 2016

Există un singur lucru mai periculos decât o femeie care țipă. Una care tace




Nicio femeie nu obosește să se certe cu un bărbat la care nu mai ține. Atâta vreme cât vrea să-l schimbe într-un bărbat mai bun, înseamnă că nu vrea să-l schimbe CU un bărbat mai bun. 
Și invers. 
Niciun bărbat nu face efortul să mintă o femeie pe care nu vrea s-o mai păstreze. Minte ca să acopere o greșeală. Dacă n-o face, înseamnă că crede că greșeala ești tu.
Există femei care au doi amanți și un job de mare răspundere la vârsta la care mamele lor aveau doi copii și erau casnice. Culmea, nimeni nu se întreabă „cum reușesc”. :) Nici măcar soțul. 
Există bărbați (mulți!) care iubesc femeia de lângă ei, dar urăsc ideea de căsătorie. De cele mai multe ori, femeia crede că vina e fie a ei, fie a lui, când de fapt vina aparţine femeilor pe care el le-a întâlnit până la ea și le-a luat. Femeia de acum plătește greșeli pe care nu le-a făcut. 
Oamenii confundă ce e bine și ce e rău 
cu ce le place și ce nu le place. 
Grav nu este că nu știm ce e rău și ce e bine, ci că nu știm că nu știm. 
Eu știu că nu știu, așa că o să vă spun deschis ce-mi place și ce nu-mi place. S-ar putea să ne potrivim: 
Îmi place să o ascult, dar nu-mi place să ascult de ea. 
Îmi place să avem fiecare libertatea sa, dar nu-mi place să folosim niciunul această libertate în moduri care ne-ar face rău.
Îmi place să o domin în pat, dar nu mi-ar fi plăcut dacă se lăsa dominată și în discuții. O femeie fără păreri personale e mai enervantă decât una care are mereu câte o părere. 
Îmi place că nu adormim supărați, dar nu-mi place că asta se întâmplă uneori la ora când ar trebui să ne trezim. 
Liniștea într-un cuplu e supraapreciată. 
Poți să iubești doar nebunește 
sau să nu iubeşti deloc. 

Când simți că te-ai mai liniștit, deja ți-a trecut.


Citește tot! 



luni, 11 iulie 2016

Căsătoria nu mai are astăzi nicio valoare? Greșit. Căsătoria e o promisiune. Oamenii care fac această promisiune nu au însă – uneori – nicio valoare :)



Singurul motiv pentru care ar trebui să te căsătorești e dragostea. Scriu de vreo patru ani, într-o formă sau alta, că n-ar trebui să alegi o persoană cu care crezi că poți trăi, ci una fără de care simți că n-ai putea trăi. 
E o frază care a făcut istorie online. Pentru că e mai ușor să dai un like decât să o pui în practică, mă îndoiesc că a fost la fel de „influentă” și în viața reală.
Mulți se îndrăgostesc în primăvara vieții, dar se căsătoresc în toamna ei. Amână pentru că „vor să-și trăiască viața”. Serios? Și după căsătorie ce faci? Mori? Ce înseamnă să-ți trăiești viața? Să-ți pierzi nopțile prin cluburi? Fericirea e un check-in
Te afli în sensul giratoriu al aventurilor. 
E dură exprimarea, dar am voie să o folosesc pentru că nici eu nu am făcut, la o anumită vârstă, excepție. 
Viața nu e un an care se tot repetă! 
Alte femei, aceleași complimente.
Alți bărbați, aceleași așteptări. De multe ori, reduse la ce spune societatea că se poate. 
Mie îmi place bărbatul care-și prezintă soția drept „Iubita mea”.
Pentru că femeia aceea nu și-a dorit să fie „fosta iubită”, „actuala soție”. 
Nici bărbatul nu vrea să se schimbe din „amantul pentru care ai face orice” într-un „soțozaur”!
Când nu-i convenea ceva, mama avea o vorbă: „Unde scrie?” Acum avem Internetul, unde aproape orice prostie a fost deja scrisă, citită și adesea răspândită. :) Totuși…
Unde scrie că trebuie să te căsătorești? Unde scrie că între singură și nefericită se află semnul egal? Câte femei și câți bărbați căsătoriți și fericiți cunoașteți? Puțini? Mulți? Câți sunt, la aceia trebuie să ne uităm. Unii aveau deja o carieră când s-au cunoscut, alții și le-au clădit împreună. Unii sunt frumoși de pică, alții sunt cât se poate de comuni. Pe unii îi vezi la TV, alții au renunțat total la TV, nici nu mai au unul în casă. 
Un singur lucru îi leagă pe toți: nu s-au căsătorit pentru că trebuia, nici pentru că ea mai avea puțin până la 35 și voia să facă un copil, nici pentru că el obosise să meargă din pat în pat și tânjea după unul stabil. 
Da. Chiar și oamenii frumoși la suflet se mai schimbă. Chiar și promisiunile lor se rup. Dar n-o să vedeți la ei lupte pentru o supremație idioată – lupte din cauza cărora suferă copiii lor. 
N-o să-i vedeți la televizor dezbătând „cine a greșit”.
Chiar și atunci când se despart, oamenii care au știut să se iubească știu și să se despartă elegant. 

Pentru că i-a unit un sentiment, nu un act.
CITEȘTE MAI MULT! 
Dacă vrei cartea 
(pentru că îți place ce-ai citit, nu pentru că donez) 
o găsești în link:

vineri, 24 iunie 2016




Cel mai mare pericol atunci când vine vorba de relații






Femeile spun: „Cel mai mare pericol este că aș putea fi rănită. Nu vreau să fiu rănită.” Nu e cel mai mare pericol, nu ne nici măcar un pericol real. 

Singurii bărbați care nu te pot răni sunt cei pentru care nu simți nimic!

Bucură-te că ai unul pentru care simți ceva. Mai devreme sau mai târziu, oricine te poate răni, fie și prin imprudență, aşa că, vorba lui Marley, „găsește-i pe cei pentru care merită”.
Bărbații spun că nu există pericol mai mare decât acela de a da peste o femeie care se grăbeşte. O wifezilla care vede clar în faţă o rochie albă și un copil. Și pentru rochie, și pentru copil, vrea să plătești tu.  
Nu mi se pare nici acesta un pericol real. În primul rând, dacă o iubești, rochia și copilul vin natural. Dacă nu… de ce te-ai mai băgat?
Pericole sunt multe. Să dai peste cine nu trebuie. Să dai peste cine trebuie, dar să nu prinzi momentul când știi ce-ți trebuie. Să pierzi ani. Să pierzi bani. Să-ți pierzi o parte din minți. Să le pierzi pe toate. 
Însă cel mai mare pericol atunci când vine vorba de relații este să lași relaţiile trecute să stea în calea celor viitoare. 
Cel mai mare pericol e să confunzi frici acumultate cu experiențe învățate. 
Să nu înțelegi că una e să-ți pierzi încrederea într-un om și alta e să-ți pierzi încrederea în oameni. 
Cel mai mare pericol, atunci când vine vorba de relații, e să nu ai curajul să începi, de teamă că „știi cum se termină”.
În cartea mea Necenzurat, am formulat o concluzie pe care nu o pot reproduce prea des: S-au întâmplat lucruri rele în viața ta și crezi că ele s-ar putea repeta? Dar lucruri bune nu s-au întâmplat? Acelea de ce nu crezi că s-ar putea repeta?
De cele mai multe ori, relația perfectă se află chiar lângă noi, însă nu suntem pregătiți s-o vedem. 
Un bătrân mi-a spus o vorbă de bărbat: 
Dumnezeu îți dă, da’ nu-ți bagă și-n pat. 


Citește mai mult în noua carte! Toate încasările sunt donate către Stop Cancer la Sân și Bursa de Fericire (Proiectul Clinicii noi de Oncologie Pediatrică de la Marie Curie!)
Link direct de comandă: http://bit.ly/1lduqxk




Când ți se pare prea greu să mergi mai departe într-o relație, amintește-ți de ce ai început-o!



Ne putem găsi drumul înapoi spre acel „noi” care făcea invidia altora palpabilă? 
Ne putem întoarce la bine când e rău?
Soarele acela pe care îl așteptăm pe strada noastră răsare în fiecare zi, dar nu se vede pentru că nu ştergem norii. 
Când te îmbolnăveşti, nu te împușcă doctorul, ca să nu te mai chinui. Te vindecă. 
Tentația rezolvării problemelor printr-un nou început aparţine de multe ori oamenilor care, de la bun început, n-au iubit mai deloc.
Aleg un nou început. 
Și fac aceleași greșeli. 
Cele mai frumoase cupluri nu sunt așa pentru că nu se ceartă. Ci pentru că membrii lor găsesc mai ușor motivele de a rămâne împreună, decât pe cele pentru care s-ar despărţi. 
Cine spune că o pereche reușită nu trece prin cumpene, acela minte. 
Cine zice că frumusețea fizică îți garantează fericirea, acela bate câmpii. Frumusețea unei femei nu-i garantează acesteia nici măcar mai multe oferte, pentru că pe mulți frumusețea îi inhnibă. Alegerile ei îi aduc sau îi pun pe fugă fericirea. Iar pentru alegeri frumusețea nu ajută. N-ai nevoie de chip, ci de cap.
Cine crede că bărbații realizați financiar sunt automat fericiți, acela n-a cunoscut vreunul. Fericirea nu e un sold. Nu mergi la bancomat și nu-ți apare în loc de sumă afirmația: Sunteți foarte fericit astăzi, domnule Constantinescu!
Variabilele sunt multe, dar jumătate dintre ele se află întotdeauna la tine. Când ți se pare greu cu iubita ta, gândește-te dacă ți-ai făcut treaba. 
Când vrei să te plângi că iubitul tău nu are suficient timp pentru tine, gândește-te că, în felul acesta, are suficienți bani pentru voi
De multe ori, oamenii spun că îi bântuie trecutul. Că amintirile urâte revin. De ce să nu ne întoarcem de bunăvoie către amintirile frumoase? De ce să nu mergem undeva unde am fost prima oară într-o vacanță împreună?
Iar când ne consolăm că n-a fost vina noastră, nu strică să realizăm că relațiile nu încep şi nu se termină doar de la el sau doar de la ea. Ca la un dans în timpul căruia toți îl văd pe cel care pleacă și toţi dau vina pe el, fără să știe de câte ori partenerul l-a călcat pe picior și de câte ori și-a călcat singur pe mândrie doar pentru ca dansul să meargă mai departe. 
Totuși, ce s-ar întâmpla dacă ambii dansatori şi-ar învăța reciproc mișcările ceva mai târziu, în loc să renunțe? Ce s-ar întâmpla dacă, după fiecare greșeală, nu ne-am mai face că plouă, ci ne-am cere scuze? 


De multe ori, fericirea e pentru oamenii încăpățânați. Pentru oamenii care nu renunță ușor la alți oameni. 


Comandă cartea cea nouă direct din link! Toate încasările sunt donate către Stop Cancer la Sân și Bursa de Fericire. Nu e bullshit! E pe bune :)

Vezi și declarația mea de avere :))

http://www.laboratoareleremedia.ro/product/ultimul-inceput/

7 diferenţe între băieţi şi bărbaţi




1. Primii îşi doresc foarte tare să crească şi cred că pentru asta trebuie să treacă anii. Bărbaţii ştiu că anii pot trece inutil. Experienţa o dau… experienţele.

2. Băieţii cred că femeile sunt ca examenele: poţi să le iei şi trişând, iar după ce le iei, te pregăteşti de următoarele. În cazul nostru, de următoarea femeie. Bărbaţii ştiu că poţi să-ţi dai şi masteratul pe o singură femeie. Totul e ca ea să fie materia potrivită.

3. Băieţii promit „pentru totdeauna” ca să obţină o noapte. Bărbaţii ştiu că tribunalele sunt pline de „cupluri de nedespărţit” şi – atunci când găsesc o femeie cu care vor „pentru totdeauna” – nu promit nimic. Doar caută să dea valoare fiecărei nopţi. Orice eternitate e compusă din ele.

4. Băieţii cred că unei femei trebuie să ai ce să-i oferi. Bărbaţii ştiu că, în primul rând, trebuie să ştii cum să ceri.

5. Băieţii cred că femeile caută masculi frumoşi. Bărbaţii ştiu că puterea este cel mai formidabil afrodisiac. Femeile vor un bărbat capabil să protejeze, nu unul care să dea bine în selfie-uri.

6. Băieţii exersează vorbele mari. Bărbaţii înţeleg valoarea gesturilor mici.


7. Un băiat deştept îşi lasă loc de bună ziua. Un bărbat îşi lasă loc de bună dimineaţa.



De fapt... mai sunt! Citește-le pe toate în noua carte!
Toate încasările vor fi donate!

joi, 23 iunie 2016

UN BĂRBAT POATE CONVINGE O FEMEIE SĂ FACĂ ORICE VREA EA!







Unde sunt doi oameni, unul trebuie să fie şef, iar noi, bărbaţii, presupunem că suntem miezul.

De partea noastră, se află atât de multe! Forţa fizică şi istoria, societatea şi chiar... femeile. Femeile care, din postura de mame, cresc bărbaţi convinşi că toate celelalte femei sunt curve, superficiale şi că trebuie ţinute din scurt. Mamele acestea de băieţi sunt singurele sfinte, singurele care preţuiesc valorile familiei şi – în general – singurele care pot să aleagă grâul de neghină atunci când vine vorba de... iubitele iubiţilor lor copii. Cum să nu crească bărbatul cu ideea că, acolo unde sunt doi oameni, unul trebuie să fie şef?


20 RADU F. CONSTANTINESCU | ULTIMUL ÎNCEPUT



Cum să nu credem noi, bărbaţii, că ni se datorează supunere?

Eşti căsătorită? Îţi aduci aminte în biserică? Preotul, această se- cretară a lui Dumnezeu care-i triază corespondenţa, a spus că băr- batul trebuie să fie cap femeii.

Ca parte a unei societăţi care a pus bărbatul în pole-position.

Iar pole-position-ul este cel mai bun loc pe grila de start într-o cursă.

Aici e poanta: dragostea nu e o cursă pe care să o câştigi, e o cursă în care cazi.

Şi în care alegi să rămâi.

Iar dacă noi suntem mai puternici, ele, delicatele, şi-au dezvoltat talentul persuasiunii. Suntem o masă manipulată, iar sociologia ne învaţă că nicio masă manipulată nu-şi dă seama de manipulare: e convinsă că-şi urmează şi-şi impune voinţa proprie.

De mii de ani, bărbatul propune, iar femeia alege.

Lucrurile nu se vor schimba. Şi dacă intru la şeful meu cu trei propuneri de campanie (ca viteaz copywriter ce sunt), iar el alege una dintre ele, se numeşte că face ce vreau eu?

Lupta asta de orgolii, aşa cum se duce ea în tranşeele din dormitoare şi pe câmpurile de luptă din sufragerie, consumă prea mult timp şi prea mulţi nervi. Propun un armistiţiu. La masa din bucătărie.

Unde sunt doi oameni, nu e nevoie ca unul dintre ei să fie şef.
E chiar atât de greu să îi conducă pe amândoi dragostea?
Doi oameni pot să împartă o casă, 
dar numai doi oameni 
care se iubesc 
pot face ca acel loc să însemne 
acasă.




Comandă cartea cea nouă direct din link! Toate încasările sunt donate către Stop Cancer la Sân și Bursa de Fericire. Nu e bullshit! E pe bune :)

Vezi și declarația mea de avere :))

http://www.laboratoareleremedia.ro/product/ultimul-inceput/

Cu vânt înainte!




Am rugat un prieten să se ocupe de carte. Un poet. Fin, ca orice poet, a tăiat de la rădăcină vreo 5 pagini. Ducă-se. Cartea e mai bună acum și datorită lui. 
Apoi a scris o mini-prefață. Care îmi place de mor. 
Doamnelor și domnilor, 
Ioan Es. Pop!

 Cu vânt înainte!

Înăuntrul nostru se află două, trei, cinci sau poate nesfârşit de multe euri care se dau în spectacol şi când vrem, şi când nu vrem. La câte sunt, ar trebui să ne-ajungă. Dar nu, oricâte euri am avea, rămânem toată viaţa nişte jumătăţi. Ea, jumătatea lui. El, jumătatea ei. Radu F. Constantinescu s-a apucat să rezolve această ecuaţie cu doi necunoscuţi şi a aflat că rezultatele ei depăşesc puterea de numărare a minţii omeneşti. Aşadar, Ultimul început nu va fi niciodată cel din urmă şi îşi va obliga autorul să continue să scrie ca şi cum s-ar afla mereu la început.

Radu F. Constantinescu spune că aceasta e o carte utilitară: „N-am vrut să placă. Am vrut să ajute. Ca un ceas deșteptător din celuloză cu secundarul din cerneală. Am vrut să rămân ascuns ca trup și să-mi dezbrac numai ideile. Unele sunt de-a dreptul scandaloase. De aceea n-am cum să mă las. Sunt și eu o ceartă. Și ce artă!” 

Eu spun că Ultimul început e o fermecătoare carte de poezie, ţesută din experienţele lui unu în doi. Pe noptiera pe care o voi ţine când îşi va desface aripile, îi voi alătura o carte de Emil Brumaru, poetul care ne ademeneşte descriind raiul lecturii ca pe un loc unde „Fecioarele se încurcau în gene/ Motanii se frecau de damigene/ Şi ne era la toţi atât de lene”.


...

În general nu se scrie nimic despre o prefață, dar eu o să vă spun că m-am bucurat enorm de cuvintele lui Ioan. 
Pentru mine (și pentru minte) Ioan Es. Pop e în același timp un agent provocator și un poet care trăiește în poezie ca în lume: n-o vede doar soare, panseluțe și virgine. 
Pentru alții Ioan Es. Pop este 
"Cel mai bun poet de după 80" (Mircea Cărtărescu)
Un debutant direct premiant (premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (1994)
Un ambasador peste prut (premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1994)

Un om fără pic de fițe, care se lasă premiat și la Festivalului Național de Poezie de la Sighetu-Marmației, ba chiar își aduce aminte cu drag și acum de acel moment. 
A mai luat și Premiul Academiei Române pentru poezie, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1999
Premiul ASPRO, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 2003
Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer, 2004


Opera lui poetică e disponibilă aici:
Ultimul început e și el gata pentru voi. Aici:

TOATE ÎNCASĂRILE VOR FI DONATE CĂTRE PROIECTUL AVON - STOP CANCER LA SÂN ȘI CEL GIRAT DE BURSA DE FERICIRE CARE CONSTRUIEȘTE O CLINICĂ PENTRU COPIII BOLNAVI DE CANCER LA SPITALUL MARIE CURIE!

Te rog să dai share. CONTEAZĂ FIECARE OM!
Danke!
Radu