Q&A / MEN ONLY: Întrebarea unui domn: Femeile sunt nebune? De ce aleargă după bărbații care nu le oferă aproape deloc atenție?






Păi, nu poți să fugi după un bărbat care aleargă după tine. Cel mult să… stai :)

Tocmai am filmat niște instastories din seria EXCES DE SINCERIATATE cu Muza și e acolo o poveste cu un tip care arăta ca un tăietor de lemne, așa că sunt în “mood-ul” de dat cu toporul. 
Orice pădure are uscături. 
Megadive fără bac, 
isterice care cred că să-ți trăiești viața înseamnă să lași în urma ta cât mai mult deranj, 
femei care te cumpără sau te vând sau pentru care ești the one până mai apare unul, etc. 
NU poți să judeci femeile în ansamblu după câteva muște fără cap și doar blogurile care le pupă în cur și când nu e cazul spun că orice femeie e un supraom. Unele sunt chiar zeițe. De altele să te ferești. 
Eu ador femeia. Mor după Muză, dar când nu are dreptate iese iureș. Scandal. Despărțiri “definitive” (cerute de ea) și câte și mai câte. 

Sexul e un joc al dominației. Dacă nu poți să joci rolul călărețului, o să-l joci pe al calului. 

Relațiile sunt o eternă negociere. 
Are farmec negocierea asta. 
E seducție cu premeditare 
și combustie spontană. 
Există un magnetism care poate să funcționeze doar dacă voi rămâneți doi poli. Diferiți. 

Prea multă atenție, mai ales cui nu trebuie, e sinucidere curată. 
Prea puțină, mai ales cui o merită, e prostie. 




Volumul al doilea din Psihologie pentru oameni obișnuiți se va lansa așa cum ați votat voi, pe 14 februarie. E posibil să fie doar precomanda, în funcție de factori care nu țin de voința noastră. 
Necenzurat și Psihologie pentru oameni obișnuiți, primul volum, se pot comanda (încă) din link: https://goo.gl/NhwTxV



Q&A: Cum îl aduci de la "nu vreau o relație serioasă" la "nu vreau să te pierd”?





Sfârșitul lumii e aproape! Semnele sunt clare!
Muza a găsit 3 ouă cu câte două gălbenușuri la rând, 
mai mulți tipi mi-au scris că nu mai găsesc femei care să-și dorească o relație serioasă (!??!!!WTF??!!) 
și în supermarket o tipă și-a certat iubitul care părea serios și cu barbă de tăietor de lemne că nu știe să aleagă… un bec! 
Bonus, ieri vorbeam cu un prieten sensei care-mi spunea că numai fetele mai vin la Arte marțiale. Băieții se duc la yoga. 

Ca să-mi păstrez sănătatea mintală o să o zgudui pe a voastră.

1. Băieții se duc la yoga din același motiv pentru care se duceau pe vremea mea la dansuri. Pentru fete. Dacă nu reușeau la tango, măcar la dansuri populare. Uite că acum găsești fetele dând la sac. Și când vezi ce directă au nu-ți mai vine să le abordezi cu replici de căcat. 

2. Despre bec vorbim mâine. În primul Exces de sinceritate în care Muza m-a cerut ca invitat. E în familie, o să iasă un Exces de caterincă. Sper eu… mișto. Episoadele anterioare (fără mine)aici: ⇨ instagram.com/ramonaconstantinescu

3. Două gălbenușuri de trei ori înseamnă o anomalie care tinde să devină regulă. Mai ușor cu steroizii că o să ajungă carnea de pui să aibă același gust cu aia de porc. (De fapt la asta nu mă pricep, dar vorba unei cititoare: Asta a fost o fertilizare in vitro foarte reușită :)))

4. Nici ele nu mai vor relații serioase. Nici ei. Bine, și ei și ele vor, dar desperecheați. 

Întrebarea tipilor (și a unei singure tipe!! toată săptămâna) era puțin mascată. Pe ei îi interesa de fapt cum să facă partenera/partenerul să se îndrăgostească. 
Nu poți. Nu poți să-l/o faci să te iubească dacă nu te. 
Punct. 
Dar în viață nu e ca-n filme. Nu-ți dai seama instantaneu. Eu unul nu cred în dragoste la prima întâlnire. În dorință la prima întâlnire cred. 
Vreau să pun mâinile pe tine, nu să-ți cer mâna!
Cele mai multe relații serioase provin din relații cât se poate de neserioase! Chiar din one night stands sau din unele interzise. 
Așa că, dacă el/ea spune că vrea, dar nu pentru toată viața, gândește ca la rugby. 
Whaaaat!? Ce legătură are rugbyul cu relațiile? Păi, e corp la corp, ai nevoie de bărbați adevărați, trebuie să poți să ieși din “grămadă” și formează adesea relații între jucători care durează până ajung sub iarbă…
La rugby există expresia “a câștiga teren”. O dai și-n margine, dacă te apropie de buturi. (sună kinky, nu? Buturi…)
Dacă vrea o singură noapte și tu îl/o vrei… du-te! Măcar pui piciorul în teren! Sau desfaci picioarele în teren :)) Dacă nu te prezinți, n-ai cum să câștigi :)
Dacă însă vei câștiga o să mai vrea un meci. De revanșă. 
Și tot așa din 10 mteri în 10 metri… Hop! Că aici nu mai merge! Cine are 10 metri!? Păi, chiar și 15cm de mai multe ori, nu? Faceți voi un calcul de câte ori intră 15 în… :))))
Câștigi un om pas cu pas. Nimeni nu știe de la bun început încotro mergem. Poate vom fi campioni. Poate nu. Dar un lucru știu sigur. Cine nu riscă pierde mai mult. 




Dependență de aparență? Postez deci exist?




Ieri am scris un articol dintr-o ”revoluție deja pierdută”.
Încăpățânat cum mă știți, pentru că am promis că voi continua și e o chestiune de caracter să îți ții promisiunile, astăzi voi continua. 

Este uman să îți dorești atenție. E însă foarte important pe a cui. Și încă mai important ce ești dispus să faci pentru a o obține. 

E la fel de omenesc ca uneori să nu-ți placă viața ta. Dar una e să faci ceva ca să înceapă să-ți placă și alta să o ascunzi și încerci să lași impresia că duci o altfel de viață. 

Rețelele de socializare au început ca… rețele de socializare :) Dar pe parcurs au devenit un 2nd life și încet-încet riscă să ajungă prima viață. Sau singura. 

Ce cred alții despre noi tinde să fie mai important decât ce suntem. Statutul virtual este în acest moment o realitate. 

Și totuși 

Nimeni nu e ce spune. E ce face. 
Nimeni nu e ce visează. Oricât ar fi de frumos să visezi, este complet steril dacă nu muncești pentru visul tău. 
Nu ești ce postezi… dacă nu postezi ce ești. 

În articolul de ieri am promis un sistem de autotestare prin care să îți dai singur seama, fără ajutorul unui “specialist”, dacă ești dependent de social media. Click on see more:

De ce psihologii NU înțeleg dependența de social media, dar tu s-ar putea să te prinzi foarte bine cum stă treaba.





Uită-te un pic în jurul tău: oamenii înlocuiesc foarte rar o extremă cu moderația. O înlocuiesc cu cealaltă extremă. 

Bunul simț nu înlocuiește moda. 
Doar o altă modă poate face asta. 
Hainele, vorbele, gândurile, speranțele din colecția de iarnă vor fi înlocuite cu haine, vorbe, gânduri și speranțe mai decoltate din colecția de vară. 

Cred că în afară de psihologie nimic în lumea asta nu mai crede în existența unui echilibru stabil. Cel mult într-un echilibru dinamic, ca acela al unui pendul. 

Vă dați seama ce s-a întâmplat când a apărut facebook?
Corect! NU S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC CÂND A APĂRUT FACEBOOK, ABIA CÂND A ÎNCEPUT SĂ AIBĂ SUCCES A DEVENIT O PROBLEMĂ!

Pentru că fură din timpul utilizatoriului? Înlocuiește timpul de calitate pe care omul îl petrecea cu familia? 
Ei, rahat. 
Facebook FURĂ din timpul TV-ului. 
Vai, ce frumos petreceau familiile noastre, la masă, toți cu ochii la același ecran. Văzând aceleași reclame. 
Acum stau fiecare la masă uitându-se la ecranul lui. Vai, cât de nasol! Și se uită la ce aleg să se uite!! Groaznic. 
Și nu se mai bat pe telecomandă pentru că acum nu mai trebuie să ai în casă mai multe televizoare. Doar mai multe telecomenzi, pardon, telefoane. 

Și nu înțeleg psihologii asta? Sigur că înțeleg :))) Dar cine i-ar mai căuta dacă ne-ar spune adevărul? 

Da. Platformele sociale dau adesea utilizatorului aceleași simptome ca orice dependență, dar când ne striga mama în casă că au început desenele ce era? 
O copilărie frumoasă cu care acum ne lăudăm. 
Copiii lui Pavlov. Ăla cu reflexul condiționat la câine. Aprindea becul și ciobănescul german saliva. Cel mioritic credea că e mai deștept doar pentru că nu avea încă acces la curent electric. 

Da, dependența e cauzată și de o fugă de realitate. Dar telenovelele ce sunt, dacă nu o fugă de realitate? Măcar pe facebook PROTAGONIȘTII CHIAR EXISTĂ. IAR EL CHIAR S-AR PUTEA SĂ O IA DE NEVASTĂ. Desigur, acolo se cam termină totul pentru că pe mulți oameni îi torturează efectiv fericirea altora. 

Da, în aparență psihologul are dreptate când spune că utilizatorii de facebook, instagram, etc, ar putea face altceva mai bun cu timpul lor. Ei se fac că nu văd un fapt simplu: CEI MAI MULȚI NU AU NIMIC MAI BUN DE FĂCUT CU TIMPUL LOR. 
Viețile celor mai mulți dintre noi NU sunt chiar atât de palpitante!!
Gândește-te cât de mult se bârfea în anii 70-80-90 cu resurse de informare mult mai modeste gen Metoda de ascultat vecinii cu paharul pe perete sau Gaura cheii!
Facebook este o monumentală gaură a cheii. Prin care ești vecin cu toată planeta. 
Hai să admitem că pe mulți nu i-a schimbat. Atâta pot. 

Social media e o Agora. Dacă nu-ți place ce spune poporul, nu înseamnă că e de vină telefonul prin care asculți. Cât timp tu folosești social media și nu ea pe tine totul va fi bine. Iar mâine, deși nimeni nu va da share sau like la acest articol nefiind siguri dacă asta nu ar demonstra cumva că sunt dependenți de social media, voi continua cu un altul de auto-testare pentru cei care vor să știe dacă sunt bine sau sunt “facebook-high”.





Back to Top