Primul motiv pentru care prefer filmele europene este că te lasă să respiri. Mor mai puțini oameni, dar parcă mai multe personaje sunt din carne, nu din plastic.
Americanii omoară câte 20 de figuranți pe minut. Știi ce simt pentru ei? Nimic. N-am apucat să-i cunosc, nici măcar nu realizasem că e un om pe clădire că l-am și văzut căzând.
Europenii sunt altfel. Ei te duc la mort acasă, îi cunoști copilul, tremuri când simți că e în pericol.
Automata vrea să te simți tu în pericol.
Să te gândești la tine. La cum s-ar putea să evoluăm. Nu în niște oameni mai buni. Ci în altceva.
Că nici omul nu e o maimuță mai bună.
Al doilea motiv e că te silesc să gândești.
Dacă ai văzut Blade Runner o să îți pui întrebări asemănătoare la Automata.
Folosind alte cuvinte.
Chiar? La întrebările de atunci cum ți-ai răspuns?
Banderas e mai bun decât regia și egalul ideii.
Efectele nu mai au nicio importanță.
Replicile sunt excepționale pe alocuri, dovedin că Ibanez e mai bun ca scenarist.
Banderas e mai bun decât regia și egalul ideii.
Efectele nu mai au nicio importanță.
Replicile sunt excepționale pe alocuri, dovedin că Ibanez e mai bun ca scenarist.
Știu sigur că se vor trezi cel puțin 10 critici români să spele pe jos cu filmul ăsta. Are minusurile lui. E adevărat. Dar nimic nu se compară cu momentul când înțelegi unul dintre mesajele lui esențiale: Unele valori nu se transmit genetic.