Sunt momente în viață când te simți în egală măsură mândru și… umil. Oricât de mare ar părea contrastul e pe bune. Așa m-am simțit eu la Gala Bărbați de succes.
Mândru. Că doar luam un premiu și nu pot să fiu ipocrit și să încep cu modestie de show TV)
Umil. Pentru că numele de pe lista premianților erau grele.
Vă iau ușor că pe mine m-au lovit ca o serie de croșee la corp venită fix când credeai că ai câștigat meciul și salutai publicul în timp ce-i făceai cu ochiul soției. Vă spun doar două nume ca să avem, ca la poker, deschiderea. Cu o pereche de ași:
Ilie Năstase.
Leonard Doroftei.
Am venit, ca întotdeauna, fără text. Mă cred bun la improvizat. Dintr-o dată mi s-a părut că mi-ar trebui unul.
Următorul premiant:
Ionuț Iftimoaie.
Stai că-mi iau bătaie :))))
La Wilmark m-am mai relaxat, măcar mai cunosc lume :)) M-am antrenat în aceeași sală cu Doroftei, dar asta nu înseamnă că pe el pot spune că-l cunosc.
Dan Cruceru. Cu un text scurt și elegant despre noi începuturi.
Noile începuturi ne testează pe noi. Ne testează prietenii. Uite că suntem aici.
Ca să fac o comparație exagerată, succesul la bărbați e ca sarcina la femei: toată lumea te felicită, nimeni nu întreabă de câte ori ți-au tras-o.
Flavia Covaciu și Oana Irimia trebuie să-mi spună cândva cum reușesc Luxury Events și Flavia Covaciu PR Agency să strângă atâția oameni mișto într-un singur loc (în cazul de față Sunshine Events).
Mă simt așa cum sunt… entry level :))))
Norocul meu e că am nimerit la cea mai veselă masă și sunt un pic mai relaxat. Ramona e atât de frumoasă. Are o rochie semnată Elena Perseil și mi se pare că verdele e desprins din blogul ei.
Maria Simion (Wonderlolita) mă invită pe scenă cu o introducere pentru care îi mulțumesc conștient pe deplin că e un pic exagerată.
Trebuie să vorbesc.
Greu.
Uite, așa suntem noi, bărbații: putem să găsim numărul 12F undeva pe o stradă uitată de google maps, dar uneori nu putem să ne găsim cuvintele.
Îl văd pe Eduard Irimia și las baltă ideea încropită pentru discurs și o dau pe aia dreaptă. Sunt prea multe nume mari în sală ca să mint frumos.
Mă ia gura pe dinainte și le spun despre tinerețea mea, când exersam rutina blocajelor în wu-shu trăgând cu ochiul la ringul în care Doroftei făcea sparing. Acolo am învățat că un bărbat înțelege mai bine viața din luptele pierdute.
Nu era nimeni în sală care să nu fi pierdut o luptă în viață, dar niciunul nu s-a oprit acolo.
Iar succesul? Succesul n-a fost vânat de niciunul dintre ei.
Pentru că Einstein avea dreptate. Ideea nu este să fii un om de succes, ci un om de valoare.