...n-ai rupt fotografia ei, îmbrăcată în pionier, că alta nu avea. Dar mai ales n-ai iubit dacă n-ai lipit-o la loc. De două ori. Prima dată nu mi s-a părut că a ieșit suficient de bine...
...n-ai iubit dacă ai dormit toate nopțile...
...dacă nu ți s-a potrivit melodia de la Sarmalele Reci, cu Telefonu’ care nu mai sună...
...dacă nu te-ai trezit la 3 dimineața doar ca să te uiți în oglindă și să nu te recunoști... zombie posedat de cel mai minunat și mai nenorocit sentiment...
...dacă nu ți-ai imaginat niciodată cum ar fi să ai un copil cu buzele, nasul și ochii ei...
...dacă n-ai fost gata să-i omori un prof la care avea o restanță pentru care a plâns...
...dacă n-ai fost gata să omori pe oricine ar fi făcut-o să plângă...
...mai rămâne doar să te sinucizi pentru că ai făcut-o chiar tu să plângă...
N-ai iubit dacă n-ai simțit măcar o dată nevoia să taci dracului din gură, convins că n-ai nimic de spus, că nu ești interesant prin comparație, deși erai de obicei sufletul petrecerii...
...și mai știu sigur că n-ai iubit dacă n-ai simțit că scările de la serviciu devin rulante și te duc până-n iad, pe sub asfaltul bulevardului, pe sub mașina unui alt bărbat, care-i deschide ei portiera să urce...
...n-ai iubit dacă nu ți-ai fi deschis venele doar pentru că ei îi era sete...
...n-ai iubit dacă n-ai simțit nevoia s-o muști deasupra unui șold... să nu se poată culca, măcar în seara aceea, cu altul...
Dar mai ales n-ai iubit dacă n-ai lăsat-o liberă, dorindu-ți atât de mult să fie fericită, încât... dacă fericirea asta ar fi cu tine sau cu altul... să nu fie altceva decât un detaliu minor...