Adesea sunt întrebat ce poți să faci să aduci pe cineva înapoi. Nu stiu o rețetă care să funcționeze la toată lumea, dar de cele mai multe ori nu poți să aduci pe nimeni înapoi. Sau nu merită.
De ce ne luăm hamul și praștia? De plictiseală. De prea mult rău. De prea mult bine.
Vrem mai mult. Mai multe. Altceva.
Ni se pare că suntem ținuți departe de distracție. Nu mai vrem un loc la masă, vrem în mijlocul ringului.
De multe ori noi, cei care plecăm, n-avem curaj să spunem că ne-am luat bagajul pentru că aveam deja un bagaj. De frici. De speranțe. De întrebări la care celălalt nu era răspunsul.
De și mai multe ori noi, cei care rămâm nu avem nici noi curaj să recunoaștem că vrem să spălăm cu 50 de mesaje și 10 apeluri zilele în care nu ni se părea necesar să dăm un semn de viață.
Nu știu adevărul absolut, dar în adevărul meu nu există dragoste într-un cuplu fără pasiune. O dragoste de-asta... molcomă, eu n-am văzut :)
De cele mai multe ori pasiunea a plecat înainte să plece omul.
Te-ai gândit?
O să o mimezi ca pe orgasm?
Sunt mii se motive pentru care ni se spune pa! Mii de motive declarate care ascund alte câteva mii de motive reale. Pentru că suntem atât de diferiți. Noi față de alții. Noi față de noi.
Toți vrem o rețetă simplă. Sau măcar una pe care să o putem înțelege. Un job description al amantului perfect.
O listă ca listele de cumpărături pentru femeia căreia să nu-i dea nimeni papucii dacă nu strigă ea din baie să-i aduci.
Îniante să ne gândim la dreptul fiecăruia la fericire, m-aș gândi la dreptul fiecărui bărbat să fie el însuși. M-aș gândi la dreptul fiecărei femei la visuri de un singur loc.
Dacă trebuie să sacrifici ceea ce ești pentru ceea ce ai… atunci cine e omul acela care are ce vrei tu?
E complicat de simplu, nu?
Cu riscul să vă supăr, voi, cei care ați face orice după ce a plecat, de ce n-ați făcut orice cât a fost acolo?
Nu mulți bărbați o să recunoască asta, dar nimic nu face un bărbat să urască un alt bărbat mai tare decât că i-a luat femeia. Când ea s-ar întoarce la el, mirosul celuilalt îi pare palpabil. Gândul că ea a făcut cu celălalt tot ce a făcut cu el nu-i dă pace.
E ca un tablou la care ținea mult și căruia i-a desenat cineva o mustață. O simțim. Ne gâdilă neplăcut. Cine ar vrea să sărute o femeie cu mustață? :)))
Și ce femeie care recâștigă un bărbat n-ar observa cum cealaltă i-a schimbat felul în care face dragoste?
E altă femeie. E alt bărbat. Trebuie să ne luăm inima în dinți și să realizăm că am vrea să aducem înapoi omul așa cum a fost înainte să plece.
Acel om nu mai există.
http://bit.ly/BooksOverLooks
