E o iubire care a mai… iubit la viața ei.
O iubire care recunoaște mirosul de stricat din cel mai vag: Faci cum vrei tu :)
O iubire care înțelege riscurile, dar totuși merge mai departe.
O apreciez mult mai mult decât pe cea copilăroasă, care înțelege doar lumina din flacără și se joacă aiurea cu chibriturile pe lângă pat.
O prefer oricând iubirii adolescente, care știe suficient cât să fie “suficientă”.
Iubirea matură înțelege șabloanele din orice poveste, evită pericole, dar uneori și inventează pericole pentru că știe cât de mult ne plac.
Nicio femeie nu e cu adevărat bună la pat când i se maturizează corpul, ci atunci când i se maturizează capacitatea de a iubi.
...
Mai presus de toate, iubirea matură știe că nu e infailibilă.
Luptă pentru ce are, dar știe pentru ce luptă. Asta îi permite să realizeze și când războiul continuă degeaba pentru că motivul lui a dispărut.
Și știe că nimeni nu trebuie păstrat cu orice preț. Nimeni nu e fericirea personificată.
M-a întrebat o prietenă dragă: Știi cum e când știi că ai dat peste “the one”?
I-am răspuns: Da, mi s-a întâmplat de mai multe ori.
Cititus interruptus?
Continuă toată noaptea!
Comandă NECENZURAT direct din link:
