Cum a ajuns Limba Română să te ajute mai puțin decât o limbă în c*r?






Erich Fromm atrăgea atenția încă din secolul trecut că e o diferență între A FI O AUTORITATE ȘI A AVEA AUTORITATE. 

Între a avea o diplomă.
Și a avea educație. 

Între a avea o funcție 
și a fi demn de ea. 

În acest moment educația în România este compromisă aproape complet! 
Așa cum o pagină de 100k de followeri reali pe instagram este privită cu suspiciune fiindcă toți știm că “followerii se cumpără”, la fel se cumpără acum și doctoratele.

Culmea este că nu cei care și le-au cumpărat se justifică. Se justifică aceia care NU și le-au cumpărat, care au învățat, gândit, muncit. Pentru că văd cum până și “dregătoriile spiritului” se dizolvă încet. Cum în ce? Voi chiar nu vedeți că se p*șă ăștia pe noi? 
Pe diploma ta de absolvent care se scuza când întârzia la curs. Ei au putut să facă doi ani într-un an LA DISTANȚĂ, incapabilule! 
Se p*șă pe cearcănele tale care au apărut prima dată la 19 ani când învățai toată noaptea înaintea examenului. Te credeai un student prost. Că n-ai învățat mai din vreme. Credeai în ideea că la examen, ca să-l iei, trebuie măcar să te prezinți. 
NICI ATÂT NU MAI TREBUIE. 

În curând vor schimba ei și operele marilor clasici. 
Exemplu: 
Mihai Eminescu - Mai am decât un dor

Îmi aduc aminte de prietenul Baciu, când mi-a zis să nu mai folosesc “pe care” și acordul între subiect și predicat când negociem piese auto în Rahova, că o să le plătim dublu dacă își dau seama că nu suntem “de-ai lor”. 
Proababil sfatul acesta se potrivește acum și printre “înalții demnitari”. 

Cu ce tupeu să-i mai spun eu fiicei mele să învețe? Și CE?

Cel mult o limbă străină. 
Back to Top