Q&A: E bărbat! Nu-i e frică de nimic. Mai puțin de propriile sentimente. De ce ar fugi un “golan” chiar de femeia de care se vede clar că e atras?




Eu am crescut în mai multe cartiere “dificile”. Nu știu cum a fost norocul familiei mele să sară din lac în puț. 
Eram înconjurat de băieți care dădeau ușor un pumn în gură unui necunoscut doar pentru că se uita la ei urât… dar nu îndrăzneau să dea un “bună” unei fete care se uita la ei… frumos. 
Psihologia bărbatului pare simplă doar în revistele glossy pentru femei. Vrem să mâncăm, să bem și să ne-o tragem,  nu putem să fim fideli pentru că suntem programați să ne înmulțim cât mai mult, etc…
Vedeți voi… acum se explică de ce Mihai Eminescu nu a fost niciodată pe coperta unei reviste glossy :) El nu s-ar potrivi cu descrierea. N-a fost bărbat? Nu e suficient de important? Depinde pentru cine :)))

Și băieții plâng. De obicei cam târziu, când ea deja a plecat. 
Și băieții se tem. De cele mai multe ori de ridicol. 
Și golanii au momente când sunt intimidați. 
De frumusețe. 
De feminitate 
sau delicatețe. 
Nu știu cum să te apuce. 

Societatea nu ne poate opri să VISĂM la femeile care ne atrag, dar în lumea reală sunt zeci de semne invizibile, dar mai respectate decât cele de circulație, care spun că e INTERZIS să ne apropiem de ele. Sau e un DRUM ÎNCHIS, o fundătură, o relație care nu duce nicăieri. Iar când ne îndrăgostim ne interesează și pe noi dacă vom avea mai mult decât sex. 
Doamna și vagabondul e un film pentru copii. În realitate nu prea se întâmplă și noi știm asta.  

Hai să batem șaua să priceapă băiatul: Cine crede că există femei de neatins, încă nu a înțeles că toți avem dorințe ascunse. 



Află mai multe despre ele din Psihologie pentru oameni obișnuiți :)






Back to Top