Când ești mai vinovat? Când faci sau când nu faci?





Știam că va veni momentul în care să întreb cu ce suntem vinovați? Eu, generația mea. 
Oare pentru că am clădit ce au copiii de acum sub picioare? 
Îmi pare rău că “we did our best and it’s not good enough for you”. 
Știu. Lumea în care trăiți nu e destul de “înaltă” pentru așteptările voastre. Dar oare știți că noi ne-am făcut singuri cărămizile. 

Sunt multe lucruri pe care acum știu că le puteam face mai bine. Chiar și atunci când cineva se plânge de generația voastră, “under 21” - ca la fotbal - eu zic: și cine i-a educat?
Lipsa noastră de acasă a făcut-o. 
Muncind pentru ca ei să aibă o școală mai bună… le-am lăsat o casă mai rece.

Cine i-a educat? 
TV-ul. Acestă curvă Standard definition & HD. 
CNA-ul ar trebui să pună avertismente de genul: Nu lăsați televizorul singur cu copiii. 

Părinții le asigură traiul, dar “vedetele” îi învață CUM să trăiască. 
Ce trist. 

Poate am greșit. 
Dar am făcut-o din prea multă dragoste pentru voi.
Am vrut să vă dăm sfaturi, lecții, corecții. 
Când ar fi trebuit să vă dăm doar exemplul personal. 
Ne-am comportat ca niște cârje. Încercând să vă sprijinim tot timpul. 
Îți mai aduci aminte ce s-a întâmplat cu roțile ajutătoare de la bicicletă? 
Le-ai aruncat când nu mai foloseau la nimic. 

Și acum vă grăbiți spre libertate. Plecați de acasă, unde “trebuia să urmați regulile părinților, care vă iubesc”, în lumea largă, unde trebuie să urmați regulile societății. Pe care o doare în cur de voi. 
Și chiar și atât cât îi pasă… NOI am făcut să-i pese. Pe vremea nostră nu se dădeau premii, se făcea pușcărie pentru un graffiti!

Când ești mai vinovat? Când dai greș sau când nu încerci? 
Când faci “greșit” sau când nu faci nimic? 

Recunosc deschis, generația mea, ieșită din comunism, a crezut că fericirea e măsurabilă. 
Depozitabilă. 
Numărabilă. 
Crește contul. 
Primești și dobândă. 
Am crezut că este cea mai mare realizare ca voi să aveți ce n-am avut noi în copilărie: biciclete, role, telefoane, laptop. 
Și le-ați avut pe toate în copilărie, 
mai puțin timp cu noi. 

Am spus: copiii noștri trebuie să fie mai bogați decât noi. 
Am greșit. Voi ar fi trebuit să fiți doar mai oameni. 





Back to Top