.jpg)
Motto:
Unii lasă o casă. Durează două sute de ani.
Alții… o poveste. Care durează veșnic.
....................................................................
Ea spune: Flacără? Și cât o să dureze?
El: Nu contează. Doar o să lumineze!
Ea spune: Poate. Dar cât o să trăiască?
E important c-o să ne încălzească
Înghesuiți, moșnegi pe-un bon de casă
Gândindu-se târziu la tot ce acum lasă
Se vor trezi că nu au prea trăit
Mereu au măsurat și-au cântărit
Să trăiesc mult? Mai bine trăiesc multe!
Eu să ascult? De ce să nu m-asculte?
Să mai amân când timpul nu amână?
Nu. Sunt stăpân cât tu îmi ești stăpână.