În 2015 vom avea cel puțin un articol pe lună scris din două unghiuri, pe cele două site-uri, al meu și gustverde.ro
Sunt subiecte în care optica feminină și cea masculină CHIAR NU!
Avea rost să continuăm? Chiar nu ce? Chiar nu… nimic.
Jocul de cuvinte “two sides” vs “two sites” dă și tonul general: nimic încrâncenat. De-asta m-am lăsat de filmele românești într-o vreme. Erau toate supărate rău pe viață.
Noi nu suntem.
N-avem o fecioară de fier în bucătărie, nu simpatizăm inchiziția asta a a sentimentelor și nici nu ne credem mai google decât google. Nu le știm pe toate. Sper să vă amuze și să vă ajute să vedeți, din ce știm, cum înțelegem lucrurile. În felul nostru.
Primul Two siTes for every story pe 2015 este, firesc după Revelion, DESPRE OCAZIILE “SPECIALE”
Varianta masculină.
.....................................................................................................
Ocaziile speciale sunt niște date din calendar pe care e nasol dacă le uiți.
Dai fuga la florărie sau suni să comanzi niște flori. Din experiență, e mai bine cu țigăncile. Mie nu mi-au ajuns florile și stăteam să mă uit după curier făcând și mai evident faptul că uitasem :))
Pentru cantități mari de vină (și implicit de flori) recomand bucureștenilor Piața Coșbuc. Atenție! Se negociază la sânge și există flori în beci. Da, unele nu sunt și afară, la vedere, cum nici intențiile femeii de acasă nu sunt. Cum stau florile la răcoare și întuneric nu știu, dar când iei zeci de lalele galbene nu mai contează nimic altceva decât… să le găsești!
O să o spun bărbătește. Pe șleau. Ocaziile speciale “normale” sunt doar niște obligații.
Dă-o-n sufletul meu că ți se pare că nici să mori nu mai poți de o sărbătoare legală, să nu le strici altora distracția!
Trebuie să te bucuri cu program de magia sărbătorilor?
De ce doar atunci? Pot câteva zile bune să balanseze sute de zile anoste? De ce să ne bucurăm de magia sărbătorilor și să nu ne bucurăm de magia unui an întreg. Pe care avem șansa să-l trăim?
Trebuie să aibă tot românul ce pune pe masă de Crăciun și de Paște?
Că moare de foame în rest nu-i nicio problemă!!
Trebuie să fim mai buni pe 24 și 25 Decembrie. Ne săpăm la job în restul de 363 de zile.
Avem timp.
Trebuie să oferim cadouri. Ce-s alea? Și de ce toți odată? Mă îngrozește termenul ăsta: Idei de cadouri. Spune atât de direct cât de mulți oameni habar nu au cu cine stau în casă și ce-și doresc oamenii aceia.
Uite că Ramona mea a avut impertinența să se îmbolnăvească de Revelion. I-am propus să stăm acasă. N-a vrut. După o oră și ceva de folosit toate aplicațiile posibile am găsit taxi. Tot ca de la bărbat la bărbat o să vă spun că, dacă nu scriam în message to driver că ofer 50 pe o cursă de 15 lei nu găseam pe nimeni disponibil… așa e cu ocaziile astea speciale :)))))))))
În fine, ajungem la prietenii cu care am făcut Revelionul (doar de două ori în 10 ani am făcut Revelionul așa) și acolo a căzut pur și simplu.
Îmbrăcată superb, cu chef de viață, dar a rezistat doar un sfert de oră în picioare.
În timp ce toți îi aduceam pastile și ceaiuri mi-a făcut cu ochiul și mi-a șoptit: Mă fac eu bine și ne întoarcem. Bem vin și facem poze.
Nu-i așa că ați prins ideea? :)
Pe 3 ianuarie eram înapoi. Bucuroși să știm că avem prieteni care nu se supără că le-am stricat “ocazia specială”. Am băut, am râs, am scos-o pe Muză în zăpadă pentru poze fiindcă n-aveam suficientă lumină în casă și voia să-i trimită mamei sale o fotografie cu ținuta de revelion, apoi am băut din nou (ea, de frig) și eu de bine.
Pozele au ieșit OK așa că am adăugat sigla Yokko drept mulțumire prietenilor la care am făcut Revelionul. Da, ei sunt :)
Am încheiat al doilea Revelion cu o comandă la taxi absolut normală. A venit în 5 minute :)))
Nu. 3 ianuarie nu va deveni o “Ocazie specială” pe care să o ținem minte forțat și să o sărbătorim. Va fi însă mereu o amintire specială.
Așa e pentru bărbați: toate zilele sunt obișnuite, dacă oamenii cu care le petrecem nu ni le fac speciale.
Citește și varianta Muzei aici.
