Ne-am cunoscut ca amanți... vom putea avea vreodată încredere unul în celălalt acum, când suntem într-o relație oficială?


Almost Lover I by usualvictorthing

Neîncrederea asta bazată pe antecedente mi se pare una dintre cele mai stupide forme de logică. 
Da! Logica poate să fie stupidă. Tabla înmulțirii nu mai e suficientă când treci clasa. 
Dacă mereu vom mai face tot ce am mai făcut înseamnă că nu suntem capabili să facem ceva nou: virginele vor rămâne toate viața virgine, mamele s-au născut în timp ce (mă scuzați de expresie) fătau, iar bărbații nu s-au întâlnit niciodată cu fotbalul. Fotbalul s-a inventat odată cu bărbații. 
Nu există sfinți, doar oameni care n-au fost corect ofertați.
Nu există demoni, ei sunt sfinții care au fost. Corect ofertați. 
Știu, din nefericire, mulți oameni care s-au cunoscut când fiecare semna condica în altă casă, care și-au promis libertate și dragoste dacă dezertează. S-au întâlnit în No Man’s Land numai ca să descopere că își cunosc atât de bine părțile rele încât parcă nici nu le mai văd pe cele bune. 
Se înțelegeau atât de bine când erau amanți! Parcă erau doi francezi din mișcarea de rezistență: luptau împreună. Contra banalității, conformismului și a altor demoni ai plictiselii. 
Ca iubiți oficiali însă, e altceva. Fără un dușman comun se luptă unul cu metehnele celuilalt: el i-a instalat pe telefon un tracker și un cititor de SMS-uri să afle dacă nu cumva a schimbat locul cu fostul ei soț fără să înțeleagă că e mai ușor să păzești o turmă de capre decât o femeie. 
Ea, mai decisă, a făcut rost de un program care-l supraveghează prin GPS, fără să înțeleagă că singurul tip de femeie care știe totdeauna unde îi e bărbatul se numește... văduvă. 
Sigur că doi foști amanți pot să aibă încredere unul în altul dacă i-a unit dragostea. Fiecare a pierdut câte ceva, material, ca să poată fi împreună mai mult decât doar trup lângă trup. Dacă altfel nu merge își lasă conturile unul pe mâna celuilalt, fac schimb de telefoane, orice alt truc. După o lună îți ajung dovezile și te mai liniștești la cap. 
Din nefericire însă, de cele mai multe ori nu dragostea i-a adus unul lângă celălalt, ci doar plictiseala i-a gonit de lângă foștii. 
...și... ce e drept... plictiseala asta aproape sigur se va repeta.

Foto: usualvictorthing
Nu le luați pentru că mi-am pus fața pe ele, ci pentru că mi-am pus sufletul înăuntru! Când eram eu o tânără studentă...
Posted by Secretele Ramonei - GV on Saturday, 10 August 2019
Back to Top