Despre alegeri.



Sunt oameni care nu aleg niciodată.
Desigur, ei nu știu asta.
Își imaginează că aleg doar pentru că viața lor e un fel de test grilă...
bifează o căsuță (în rate pe viață);
completează un formular (la fisc);
și își trec semnătura pe linia punctată...

Van Gogh își semna tablourile fără să reușească să le vândă... viața ta e mult mai ușor vandabilă... 

Până și Mall-ul e un asemenea test grilă.
Ai variatele A, B, C, D... D-pinde cât de mare e formularul, pardon, clădirea.
Și tu te plimbi ca un pixel cuminte.
Vezi ce e în vitrine... apoi însemnezi cu un văzut...
Nici nu știu cine ar trebui să-și dea check in. Tu ai bifat magazinele sau ele pe tine.
Constantinescu... checked.

De ce să nu desenezi frumos pe formular încă o căsuță? Să pui litera ta.
Sau să alegi să nu completezi formularul.
Să faci tu unul.
Uneori să alegem să nu alegem.
Să alegem să ne mai gândim. Dacă ne cumpărăm o haină sau “cumpărăm” o poveste. Dacă o înghițim fără să o cântărim înainte... sau mirosim mai întâi care e treaba.
De ce să nu înțelegem înainte să alegem?
De ce să nu testăm mai mulți oameni înainte să alegem unul? Că e imoral?
Sigur, oamenii nu sunt haine... și totuși e greu să rămâi îmbrăcat într-o iubită care te sufocă...
Bărbații nu sunt pantofi... dar nu rămâi cu unii care... te bat...
Tot vezi texte motivaționale despre alegeri. Le dai like și treci mai departe fără să faci nimic...

Și atunci când mergi înainte pentru că așa sunt vremurile... e tot alegerea ta.
Să nu te împotrivești.
Cum mergem la alegeri și votăm răul mai mic.
Că nu avem altceva pe buletin.
Deja nu mai ai nici luxul lamentărilor. De ce să te plângi de ceva ce alegi să accepți?

Back to Top