Dacă la telefonul acesta te-ai putea suna... pe tine, copilul care erai acum niște ani? Ce i-ai spune să NU facă?

Mi-a scris cineva... delicat... în privat... Ce-ți mai place să lansezi controverse...

Unde ai mai găsit și poza asta cu telefonul vieții?

Eu am făcut-o... poza... am răspuns puțin timorat... deși nu prea sunt genul....

Ei... tu ai făcut-o!... și unde ai găsit ruina aia de telefon... în ruinele alea de case... (între timp Muza a schimbat poza, că nu-i plăcea, dar era un telefon de pe vremea lui Ceaușescu)

În Victoriei. Am pozat telefonul cu telefonul...

Interlocutoarea mea a tăcut. Dacă așa se spune când nu mai scrii pe facebook.

Apoi pe un ton și mai dur:

...și tu?

Tu ce ți-ai spune să nu faci? Dacă ai da un telefon înapoi în timp... să pui întrebări văd că te pricepi... cum stai cu răspunsurile?

Nu la fel de bine...

Dar aș da orice să am telefonul acela!

Toți putem să sunăm undeva... pe cineva... n-ar fi mișto să putem suna... cândva?

Să ne spunem ponturi din viitor.

Să oprim greșeli înainte de a le comite... desigur... așa facem loc pentru altele... poate... mai mari...

Ce mult mi-aș dori telefonul acela... să formez în loc de număr... anul... apoi luna... apoi ziua... cu discul acela care se învârtea lent... poate m-aș suna de ziua mea...

Poate de Crăciun...

Poate m-aș suna ceva mai târziu... pe la 19 ani....să-mi spun să nu plâng... să fiu tare... știu eu de ce...

Dar la 19 ani nu mai sunt copil.

Oare m-ar asculta dracul ăla mic care eram?

Sigur că da. Pentru că eu am devenit drac mai târziu... eram un îngeraș tocilar când eram mic...

Mi-ar plăcea să am telefonul acela... dar... cum pe vremea aceea căreia i-aș forma numărul nu erau telefoane mobile... s-ar putea să sun și să nu mă găsesc acasă...

Să-mi răspundă mama că nu sunt acasă.

- Este la joacă!

Fericitul!

Dar fericit aș fi și eu... aici... că nu pot să rezolv nimic, nu pot să-l avertizez de nimic... și aveam așa o listă lungă...

...dar măcar aș putea să mai vorbesc o dată cu mama... să-i spun că-mi pare rău... pentru toate lucrurile pe care nu i le-am făcut încă în anul acela... așa... în avans...

...ea m-ar întreba dacă vreau să mă cheme... ar ieși cât o lăsa firul până la fereastră... parcă mă și aud... vin imediat... mai stau un gol și gata...

Al dracului gol...

Al dracului telefon și a dracului idee!

...ce noroc ar fi pe capul meu să nu mă găsesc acasă și să vorbesc cu mama!

I-aș spune cât de mult o iubesc. Să știe asta atunci. Nu acum, când nu mai contează.

P.S. Muza m-a convins să șterg poza originală pentru că avea ceva melodramatic. 
Sursa  de acum este:

Foto: oSkiesmostwantedo

Pe acest blog comentariile sunt dezactivate. Vă rog să le faceți direct pe pagina de facebook.