Tigari aveti? Nu. Atunci o cana cu suflet va rog! Dar sa fie plina.
Pentru ca goala am fost ani la rand. Stiam ca barbatul e haina care se muleaza perfect pe trupul meu. Si-atat! Nu mi doream decat sa gasesc materialul potrivit, care sa ma puna in valoare si care sa-mi tina de cald.
Nu e greu sa gasesti barbati in ziua de azi, nu-i asa? Insa e dificil sa-i gasesti potriviti si pe marimea noastra. Imediat ce-am dat nas in nas cu adolescenta, noi doamnele am inceput sa facem ce stim cel mai bine – sa probam! Si cat ne-a mai placut!
Ne-a fost dat sa avem in garderoba macar o data o haina cu diamante adica acel barbat pefect de urcat in vitrina. Ne-am plicitisit repede si am intalnit de toate mai apoi, de la caciuli de blana cotiere sau genunchiere pana la lenjerii de unica folosinta. Si de fiecare data ramaneam la fel, dezbracate, pentru ca, odata cu anii nimic nu se mai potriveste si in plus moda se schimba. Insa ei se lasa probati fara sa carneasca pentru ca le place jocul. Carui barbat nu-i place sa fie Atins? Admirat? Incercat? Pipait? Placut? Dorit? Mirosit? Probat?
Vine un timp cand obosesti printre raioane si culorile nu-ti mai fac cu ochiul, pur si simplu nu-ti mai place nimic! Atunci e cazul sa te gandesti ca poate un croitor sau un designer te poate ajuta sa-ti faci haina potrivita.
Era in iarna lui ‘99 , cand da, imi era frig si langa un pahar plin cu lapte si banane mi-a vorbit prima data. El! La iesire mi-a imprumutat un fular gri, de care nu-si mai aminteste acum. Pana acasa nu mi-am ridicat nasul din el pentru ca mirosea perfect. Croitorul meu a fost inima. L-am lasat sa-l aleaga, sa-l coase si sa-l descoase, sa faca ce vrea cu el , sa-l tiveasca, sa-l taie, sa-l puna la loc, sa-l calce si sa-l aseze pe mine in cele din urma . Si s-a potrivit atat de bine incat avea sa mi devina parterner pentru viata dupa doar cateva luni.
Pentru ca mi a venit perfect pe umeri, in talie strangea putin dar ma incanta ideea, pieptul imi ardea pentru ca imi era pentru prima data cald, manecile nu erau nici mai lungi nici mai scurte, genunchii puteau alerga in voie in urma lui, si da, materialul era perfect: matase seara, bumbac la pranz si nestemate pe la gat, toata noaptea. S-a mulat perfect si nu s-a deteriorat deloc pentru ca el m-a invatat ca daca nu am grija pot sa raman din nou dezbracata. M-a invatat si cum sa-l ajut sa stea frumos pe mine. Si recunosc ca e al naibii de bine cand stiu ca lumea intoarce privirea dupa noi. Si da, eu cu aceeasi haina de 11 ani sunt in pas cu moda!
Barbatul desi nu pare, e haina de care vom avea nevoie intotdeauna, sa ne stea bine si sa ne protejeze. Barbatul se lasa ajustat daca ii spui ca iti va veni si mai bine apoi, il poti spala daca va recunoaste ca va straluci la final, il poti inchide intr-un dulap cand iesi cu fetele daca la intoarcere il asezi usor pe perna si nu uiti sa-i multumesti, sau daca calca in strachini il poti curata usor cand alta il pateaza, evident cu detergentul potrivit.
Si da, poate sa fie mancat de molii daca uiti ca el trebuie sa respire prin tine si tu il lasi singur, prada si la indemana tuturor. Nu stiu daca am gasit haina potrivita, e posibil ca maine sa nu-mi mai placa si nu mi-e frica sa recunosc asta. Poate ca maine gasesc altceva si ca orice femeie o vreau, sa fie a mea. Insa pot sa spun un lucru. Imi place cum ma imbraca azi , ma bucur ca mi-e bine, ador cand imi atinge pielea, inenbunesc cand ma dezbraca.
Si mi-e atat de bine incat l-as sfasia in bucati si din fiecare sa-mi fac, sosete pentru toate noptile friguroase ce poate ca vor veni , fara el. Si daca am sa pierd haina, de nauca ce sunt acum , nu-mi va fi rusine sa ies in lume din nou dezbracata. Voi stii exact cine ar trebui sa ma imbrace si cum sa o faca. Ca de, barbatul e o haina perfecta si trecatoare, frumoasa si dorita, la fel ca si clipa asta in care nu ma mai satur sa ma privesc. Imi vine bine, si-mi multumesc!
Chelnerul se indreapta in sfarsit catre mine. Are o esarfa interesanta, semn ca in seara asta sigur va imbraca pe cineva. E prea albastra sa stea singura. Si mi-e o pofta sa tremur iar...
Tigari aveti? Nu. Atunci o cana cu suflet va rog! Dar sa fie plina!
Am vorbit la Webstock, dar am și ascultat.
Pe voi v-am ascultat și mi-am dat seama că rubrica I WANT YOUR TEXT e mult mai importantă decât am crezut și că acum mai mult decât oricând multor bloggeri le-ar folosi un "jumpstart".
Trimite-mi textul tău în mesaj privat și - dacă îmi place - îl public. Cu tot cu link către blogul tău!
Deși este un soi de concurs fără premii, are mii de cititori (între 10 și 250.000 de oameni per articol). Acesta, de exemplu, a fost citit de 175.423 de ori.
Foto: Marco Badea.
........
