Dragostea e o boală? Da! De inimă...


Te aşteptai mereu să vină cu ceva din ce are în plus, dar nu... Ţi-a arătat poşeta goală, jurnalul gol în care a renunţat să mai scrie, apoi pe ea goală...
Spre deosebire de jurnal, pe ea nu se neglijase. În nicio zi. Erau toate la locul lor. Ţi-a plăcut. Dar te gândeai mereu la ce o face specială şi dădeai aiurea din umeri.

Aşa că nu te opreai din căutare:
Să vină femeia aia ca un pământ al făgăduinţei!

Cu nicovala ei de conţinut extra!

Cu oţelul aspru al ideilor învelit în piele fină!
Să vină, dracului, odată ca niciodată, să-ţi umple golul! Dar toate erau baloane cu aer cald. Toate erau necesare, dar nu şi suficiente. Toate erau în aşteptarea unui bărbat care să aibă el conţinutul... şi oţelul... şi pe dracu’ gol în el!

Un fel de tu, dar mai tânăr. Un fel de tu, dacă părinţii te-ar fi reuşit. Dacă te-ar fi iubit.
Un fel de tu, dacă nu te-ai mai plânge când, de fapt, eşti fericit, şi dacă n-ai mai căuta ceva ce nu există pentru că nu trebuie să existe.
Acum ştii ce-o face specială. Schizofrenica asta de iubire.
Nu e straniu cum golul din sufletul unui bărbat poate să fie umplut de golul din sufletul unei femei? 
Până şi iubirea are două feţe!
135
136
Cea luminoasă...

Numai nebunii spun asta cu voce tare şi doar cei ire- cuperabili o şi scriu, dar e foarte posibil ca viaţa să fie doar un accident. Universul stă cu spatele la tine, Dumnezeu nu dă RSVP, iar ştiinţa, cu cât descoperă mai multe, cu atât nu mai înţelege nimic.
Când iubeşti cu adevărat totul se schimbă:
În primul rând, universul devine... palpabil. Ea e tot universul pentru tine, iar tu nu-ţi mai poţi lua pur şi simplu mâinile...
În al doilea rând, Doamne-doamne îţi face cu ochiul ca un tată care aprobă captura şi dă cu un oftat cheile de la maşină.
În cel de-al treilea rând, ştiinţa rămâne tot la fel de toantă pentru că acum „ştiinţă“ înseamnă să ştii ce-i place ei..., iar chestia asta se tot schimbă.
Zâmbeşti mai mult şi ierţi mai uşor, cu graţia aristo- cratului care deplânge starea prostimii... Eşti conştient că toţi cei care nu iubesc sunt nişte săraci nemiluibili...

Cum nu-i poţi ajuta, măcar nu-i mai cerţi.
Şi adevărat e că eşti un aristocrat al emoţiei şi un ban- cher sentimental chiar şi atunci când ai iubit o singură femeie toată viaţa. Realizarea erotică nu înseamnă să poţi avea aproape orice femeie (cazul meu), ci să te împărtăşeşti din trupul de pâine caldă şi din sângele ca vinul cules târziu al himerei maxime.
Văzându-ţi mâinile care tremură perceptibil, respiraţia neregulată şi inima care sună ca un solo de tobe, medicii s-ar putea îngrijora pentru viaţa ta. Adevărul este că n-au de ce. Viaţa ta e doar un vis în alt vis şi un accident în alt accident mai mare..., dar din secunda în care te-ai îndrăgostit a început să aibă un sens.
...şi cea întunecată...
Iubirea e mai tare decât Photoshopul: îndrăgostitul nu vede CHIAR niciun defect la femeia-vieţii şi nici nu se întreabă dacă e pe bune. E doar contrariat când arată poze prietenilor şi ei dau reţinut şi politicos din cap.

Energizează mai tare decât frunzele de coca mestecate pe plantaţie şi slăbeşti mai bine cu ea decât cu dieta South Beach...
Iubirea e mai inventivă decât un copywriter, mai determinată să reziste decât Nelson Mandela în închisoare, mai fără scrupule decât Râmaru şi mai ascunsă decât masoneria.
Îşi motivează crimele mai ceva decât Machiavelli şi are o moralitate mai îndoielică decât o actriţă porno.
Adesea, te îndepărtează de prieteni mai ceva decât descoperirea că eşti gay.
Regizează mai precis decât Wong Kar Wai, îşi ascunde mai bine intenţiile decât Kid Poker şi ţinteşte mai sus decât poate să cânte Angela Gheorghiu...
Nu te grăbi să mă contrazici. Vei găsi iubire adevărată în trădări şi doar obişnuinţă searbădă în vieţi care ţi se dau drept modele. Vei găsi pasiune incandescentă în suferinţa de nesuportat, dar şi cenuşă sub multe rochii de mireasă.

Vei mai găsi autentic unde credeai că e teatru şi teatru unde credeai că e templu.
Iubirea e nebună ca un plonjon la mare adâncime în care te bazezi doar pe aerul din plămâni.
E crudă ca o luptă de câini! Nu-i vorbi. Nu încerca să negociezi cu ea. E incapabilă să înţeleagă normalitatea neîndrăgostiţilor. Sunt mai multe şanse ca sultanul din Brunei să înţeleagă prin ce trece un român cu credit pe casă. Şi totuşi vrei să ştii ce e iubirea...
Închide calculatorul, lasă biblioteca în pace, spune cu voce tare: EU NU O SĂ MĂ ÎNDRĂGOSTESC NICIODATĂ şi fereşte-te. Are simţul umorului foarte dezvoltat... căţeaua. 

Foto: Siera2
Back to Top