......
La colţul străzii iese fata de la “Optica Medicală”. Aceeaşi Marie. Mereu cu alţi ochelari. Merge la “mec” de unde se întoarce cu un hamburger şi o cafea. Până la un moment dat, faptul că blugii erau din ce în ce mai strâmţi era agreabil. Acum însă, când par plini cu heliu, băutul cafelei în uşa prăvăliei, mereu cu alţi ochelari, nu mai are acelaşi efect. În magazin nu mai intră decât cei care au cu adevărat nevoie, aşa că patronul nu înţelege de ce stocurile de ochelari de soare şi cel de lentile de contact cosmetice sunt neatinse. Încetul cu încetul, fata de la “Optică Medicală” se transformă în tanti de la ochelari în vreme ce eu cedez tot mai rar prioritatea pietonilor la trecerea de la colţ. Pentru că nu mai e nimic de văzut, decât marea dramă a unei vieţi mici pe lângă care trec zilnic şi pe care o trăiesc şi eu, oricât aş fugi de ea, cu mici diferenţe vizibile numai celor foarte atenţi la detalii.
La colţul străzii iese fata de la “Optica Medicală”. Aceeaşi Marie. Mereu cu alţi ochelari. Merge la “mec” de unde se întoarce cu un hamburger şi o cafea. Până la un moment dat, faptul că blugii erau din ce în ce mai strâmţi era agreabil. Acum însă, când par plini cu heliu, băutul cafelei în uşa prăvăliei, mereu cu alţi ochelari, nu mai are acelaşi efect. În magazin nu mai intră decât cei care au cu adevărat nevoie, aşa că patronul nu înţelege de ce stocurile de ochelari de soare şi cel de lentile de contact cosmetice sunt neatinse. Încetul cu încetul, fata de la “Optică Medicală” se transformă în tanti de la ochelari în vreme ce eu cedez tot mai rar prioritatea pietonilor la trecerea de la colţ. Pentru că nu mai e nimic de văzut, decât marea dramă a unei vieţi mici pe lângă care trec zilnic şi pe care o trăiesc şi eu, oricât aş fugi de ea, cu mici diferenţe vizibile numai celor foarte atenţi la detalii.
Nici deprimat nu poţi sta cu orele. Pentru că depresia impune o certă activitate cerebrală care oboseşte. Concluzia poate să aibă consecinţe fatale, dar la fel de bine poate să conducă la o stare de linişte în care instinctele să se poată face auzite. Iar ele au grijă să rămâi în viaţă. Comparativ cu voinţa şi intelectul, instinctele se bat mai de la egal la egal cu H. instinctele ne transformă în buni încasatori. Cum nu putem riposta cu pumnii loviturilor destinului, eschiva mi se pare cea mai bună idee.
Paraziţii – Categoria grea
Şi bărbia în piept. Antrenorii de modă veche din box spun: “Capul ce se pleacă nu şi-o ia în barbă”. Am cunoscut unul care recita din Minulescu în timp ce dădeai la sac: “eu ştiu c-ai să mă înşeli chiar mâine / stânga mai mult, aşa / dar fiindcă azi mi te dai toată / n-ai mâncat azi, ce faci cu sacu’ ăla, îl mângâi? / am să te iert, e vechi păcatul”… şamd. Între motivele performanţei sportive, sexul deţine un loc fruntaş. Uneori dorinţa sexuală se converteşte punând te miri ce obrăzare, dar ochiul vede lesne că în spatele măştilor e un satir în curul gol. Gloria, forma fizică, puterea, pumnul greu, toate sunt, ca şi banii din sport, pene colorate bune pentru decorat cuibuşorul de nebunii. Animal Planet. Eurosport. Cerbii se iau în coarne pentru centura cu diamante a categoriei semigrea. Antilopa şi kenianul aleargă pentru viaţa lor. Urşii se dedau la sumo. Cam asta e.
Nu este necesar să înţelegi un fenomen ca să faci parte din el.
Mai degrabă este ideal ca definiţia să-ţi rămână străină, chiar dacă e scrisă cu sângele tăul. Odată intuit valul, te vei strădui să-l domini cu sabia, cu ajutorul ştiinţelor sau cu mintea. Unelte inutile. Care sunt cerute de un al doilea val care s-a format deja în spatele tău. Scris şi el cu sânge de la tine. Pentru că după orele de lumină vin cele de întuneric şi viaţa nu e altceva decât o zi pe care o iei mereu de la capăt.
Mai devreme sau mai târziu înţelegi că solitudinea nu există şi că alegerea unui drum înseamnă alegerea unei tabere. Suntem atât de mulţi încât chiar şi cele mai neînsemnate minorităţi ajung să numere mii de persoane.
...
