Despre bărbaţii care mă citesc.


Acest articol este scris după o idee a unui bărbat dintr-o bucată, din Timişoara. El a zis despre un anumit serviciu, unui domn care întreba de preţ ca apoi să vorbească peste tot că a fost cam scump: Nu e prea scump, doar că tu nu ţi-l permiţi. E o diferenţă!
Sunt oameni care n-au avut niciodată dragoste. Aşa că ei cred că nu există. 
Oameni care n-au avut niciodată acces la putere, influenţă, bani. Aşa că ei cred că şi milionarii aşteaptă ziua de salariu. Poate să-şi plătească angajaţii :))))

Există şi femei care mă contestă. Pentru că ştiu ele cum sunt bărbaţii. Sigur acum, fiecare femeie cunoaşte bărbaţii prin prisma celor pe care i-a avut şi îi are pe cei pe care îi merită. 
Mai există o idee care mereu m-a făcut să râd. Că bărbaţii nici nu îmi citesc blogul. Nu intră pe pagina mea de facebook decât atunci când vor să dea cu aghiasmă de ucigă-l toaca, etc. 
Reach-ul paginii mele de facebook este de 40% bărbaţi :) Like-urile sunt însă 85% de la femei.
E clar?
Vorba unui cântec din alea de nu prea ascult eu: Până şi haterii ne au la ringtone :)
Bărbaţii care mă citesc au iubite frumoase care zâmbesc mult. În unele cazuri aşa ne-am şi cunoscut offline, că numai proştii nu înţeleg că mai există viaţă după facebook. 
Când am primit premiul pentru cel mai bun blog din România am fost votat de destui bărbaţi care m-au şi oprit de câteva ori pe stradă să mi-o spună, să dăm mâna, să mă încurajeze când nici eu nu mai credeam că voi lua acel premiu. 

Nu mai sunt de multă vreme surprins să aflu că bărbaţii care mă caută pentru că mă citesc sunt o companie mişto. De multe ori chiar au una. 
NU!
Bărbaţii nu au nicio problemă cu mine. 
Doar câţiva băieţei.
Back to Top