Textul nr. 7 selectat pentru concursul I WANT YOUR TEXT!
Anonim.
Primul paradox o să-l scriu eu, ca o nuielușă la palmă autoarei: e paradoxal că oamenii care vor să schimbe lumea nu îndrăznesc nici măcar să i se arate...
Acum textul, cu mici modificări de la mine.
...............
...............
Trăim vremuri ciudate în care după ce am luptat să obţinem cariere, case şi maşini, privim cu jind la cei care merg desculţi pe iarbă.
Trăim vremuri în care vocabularul pozitiv e tot mai sărac, dar insuletele care lasă în urmă cicatrici, tot mai multe.
Trăim vremuri ciudate în care recunoaştem mai uşor tristeţile necunoscuţilor decât pe cele ale oamenilor cu care împărţim fiecare zi.
Trăim vremuri în care pipăim ca orbii şi atingerile nu mai sunt mângâieri.
Trăim vremuri ciudate în care fiecare zi e un joc de adolescenţi în care învârtim sticla pentru a vedea pe cine sărutăm.
Trăim vremuri în care punem preţ pe haine şi maşini, nu pe oameni.
Trăim vremuri în care vrem să zburăm deşi nu ne-au crescut încă aripile.
Trăim vremuri ciudate în care aprindem chibritul şi îl aruncăm în spate lăsând în urmă scrum în loc de amintiri.
De ce vă spun toate astea? Pentru că prin venele noastre curge acelaşi sânge. Diferă grupa sanguină.
Și acum, în loc de semnătură, anonima anonimei:
Este un text scris de cea mai buna prietena. Va citeste blogul si m-am gandit ca daca o sa va placa, ar fi o supriza pentru ea sa apara un text al ei pe blogul dumneavoastra. As prefera sa fie anonim. Multumesc.
Foto: NanFe
