Scriitorii sunt ca îndrăgostiții. Te înțelegi greu cu ei! Acum 10 ani semnam în Ziarul de Duminică, suplimentul cultural al Ziarului Financiar un editorial care se numea “De ce nu fac scriitorii schimb de autografe”. Da. Cum fac fotbaliștii. Să fie băieții ăia care nu pot să lege două vorbe mai fair play decât cei care inventează cuvintelor sensuri noi?
Multe vanități, mai ales de la cei care altceva nu au.
Din când în când câte o mână ți se întinde. Doi ochi din altă generație îți zâmbesc. Nu știți cât înseamnă asta pentru un student. Sau poate știți. Mai ales dacă ați văzut doar ochi încruntați din alte generații.
Eu am crescut înconjurat de cărți de care trebuia să am grijă. A fost o dramă când Ghiocel a ros un colț din Cojocelul alb. Unde Ghiocel era un câine. Iar cojocelul una dintre cărțile care m-au enervat teribil! Știa câinele ce face!
Așa că prima dorință pentru peștișor a fost: Ce-ar fi, dacă toți adulții se vaită că “ar fi putut să scrie o carte din ce-au trăit”, să existe o carte de care să nu fie nevoie să ai grijă și pe care să o umple copiii cu tot ce vor n-au prea avut timp să trăiască. Dar le-ar plăcea.
Rezolvat!
Găsiți la standul editurii Paralela 45 Jurnalul meu trăsnit, oarecum de Keri SMITH, oarecum de fiul sau fiica ta. Pentru că este oarecum o carte. Tot acolo au un concurs cu un perete care nu stă în calea visurilor, ci le aștaptă și le premiază. Hey! Teacher! Leave the kids alone! :)
A doua dorință a fost să pot face o reverență în fața omului care mi-a spus să mă las de poezie :))) Ioan Es. Pop este poetul care mi-a zis (citez după mai mult de 10 ani) că dinspre proză se aud ecourile izbânzilor ce vor veni. Cred totuși că la 20.000 de exemplare vândute nu ne așteptam nici eu, nici el.
Culmea, eu n-am insistat ca în primul meu volum să fie și poeziile mele. L-am ascultat pe Ioan și îi vorbesc în versuri Muzei. Fluent. Pentru că e diferență între rime și poeme. Eu rime pot, Ioan poate POEZIE.
Mircea Cărtărescu a spus la o întâlnire că “Ioan Es. Pop este cel mai bun poet după 80”. Amuzat, Ioan a întrebat, “da’ opt zeci ăsta cine e??!”
Sâmbătă, la Bookfest mi se îndeplinește a doua dorință. IOAN ES. POP lansează la ora 18.00 - Opera poetică!
Invitaţi: Daniel Cristea-Enache, Călin Vlasie, Sorin Delaskela
Invitaţi: Daniel Cristea-Enache, Călin Vlasie, Sorin Delaskela
A treia dorință a fost Manolescu. Nicolae Manolescu. Înainte de 89 am citit fără să mi se ceară o singură carte de critică literară! Scrisă, ați gihicit, de Nicolae Manolescu! Pentru cei care nu știu cine este n-are rost să explic, nu din aroganță, dar, dacă nu știi măcar că este cel mai mare critic român în viață, înseamnă că pur și simplu nu e pe strada ta. Pentru ceilalți am un pont: 14.30- 17.30 – Nicolae Manolescu, Sesiune de autografe la standul editurii Paralela 45! 3 ore!
A patra, a cinecea și a 45-a dorință?
N-am vrut nimic pentru mine!
A fost un dar.
Un dar pe care mă străduiesc să-l fac din februarie și care mi-a dovedit că e mai greu să dăruiești 20.000 de euro decât să-i furi.
Am vrut ca din noua mea carte, Ultimul început, SĂ DONEZ TOATE CÂȘTIGURILE către două cauze la care țin mult.
Pentru asta am avut însă nevoie de un trio formidabil de firme la fel de inimoase ca mine. Poate chiar mai.
Avon România, Laboratoarele Remedia/Green Sugar și ultimii, dar nu cei din urmă, minunații de la Paralela 45 care fără să câștige un cent muncesc să intre cât mai repede în tipar cartea chiar acum când sunt în… paralel… la Târgul de carte Bookfest!
Mă înclin în fața lor!
Le puteți face și voi o reverență cu un like aici: Paralela 45 - FB
sau direct la standul Paralela 45.
Dacă iubiți poezia mi se pare esențial să urmăriți pagina lor, Paralela 45 fiind poate singura editură din românia care nu cred că poezia s-a terminat la Nichita și susține poeți tineri... de orice vârstă :)
Întrebați de seria qPOEM! Căutați grupul qPoem pe facebook!
Un proiect care răspunde abia acum la întrebarea pe care mi-o puneam în Ziarul de Duminică. Iată cuvintele poetului Călin Vlasie:
„qPOEM este proiectul celei mai solidare comunități de poeți și iubitori de poezie.Facebook-ul i-a strâns pe toți într-o uriașă filă comună pe deasupra invidiilor. Astfel încât, în orice parte te-ai pierde, poezia este peste tot, tot așa cum centrul este peste tot”.
Merită mai mult decât un vot virtual, dar putem să începem de aici: https://www.facebook.com/edituraparalela.patruzecisicinci/timeline
