Înveți să respecți oameni, mediul înconjurător, principii.
Spre deosebire de alte facultăți, nu poți să faci 2 ani într-un an.
Nu poți să copiezi. Dar poți urma exemplul.
Facultatea de bun-simț seamănă puțin cu medicina: te învață cum să-i “tratezi” pe cei de lângă tine.
Seamănă și cu ASE-ul, că te învață să ții “cont” de principii.
La Facultatea de bun-simț toți suntem studenți.
Și toți suntem profesori.
Fiecare poate să dea o lecție, mai ales atunci când nu știe că face asta. Când te porți natural, când ajuți, când nu aduci injurii, ci aduci argumente.
Cearta cu un om de bun-simț este una dintre puținele care pot să aibă DOI învingători. Unul câștigă disputa, celălalt, o lecție.
Uneori un bărbat de bun-simț pare (contrastant!) bad boy. Pentru că se revoltă împotriva nedreptăților și îi tratează cu indiferență pe cei care nu-i merită atenția. Aceștia răspândesc zvonul că e arogant.
Oare aroganță să fie să nu vorbești cu oricine? Sau selectivitate? :)
Alteori o femeie de bun-simț capătă eticheta de “a dracului” pentru că spune lucrurilor pe nume. E “nepoliticoasă”. Să nu confundăm politețea cu minciuna!
Nu există nici uniformă în această facultate, nici dress-code. Un costum bine croit nu te face automat gentleman, așa cum un ceas oricât de scump nu te ajută la nimic dacă nu știi să-ți folosești timpul.
Degeaba știi ce se poartă.
Dacă nu știi… să te porți.
