Am cenzurat doar numele. Sunt trei povești. Dar o singură concluzie.
“A fost primul bărbat din viața mea și imediat am realizat că e marea dragoste”.
Și totul părea perfect. Omul avea o carieră, avea maniere, avea de-a dreptul “talent” în pat, dar avea și copil și nevastă.
Nopțile erau prea scurte. Intense. Și… rare. Iar îi “fur” ideea Muzei și fac un “Exces de sinceritate”, dar poate tocmai pentru că erau rare și scurte erau atât de intense.
Sunt multe gâsculițe care confundă primul orgasm cu prima iubire!
Mintea mea refuză să priceapă cum poți să crezi cu atâta convingere că un bărbat e “iubirea vieții” când viața abia a început?
“Era foarte dedicat muncii și dezvoltării personale”
Și ea îi stătea în drum? Poate că da, că doar își schimbase drumul ei ca să fie drumul lor. Schimbase orașul, jobul, prietenii și aștepta să-și schimbe și numele.
N-a fost cazul. El a citit mult și a realizat că “Învingătorii sunt mereu singuri”. Vedeți? V-am spus să aveți grijă ce citiți? Victoria, chiar și în sporturile individuale, este un rezultat de echipă. Roger Federer intră singur în teren, dar muncește cu antrenori, maseuri și chiar psihologi! Plus că are 4(patru!) copii!! Iar agresivul Conor McGregor și-a deschis sufletul lumii povestind că n-ar fi ajuns campion fără ajutorul iubitei lui!! (vezi unul dintre sutele de articole despre povestea lor în link: https://www.thesun.co.uk/sport/3804275/conor-mcgregor-girlfriend-dee-devlin-ufc/ )
“Ne potrivim perfect, inclusiv în gusturile pentru femei. S-a culcat cu toate prietenele mele”.
Unele vor da ochii peste cap, dar mesajul continua cu întrebarea dacă nu ar trebui totuși să lupte pentru el. Cu ele. Deși sunt de acord cu Muza, care scria anul trecut că “Dacă s-a culcat cu prietena ta cea mai bună stai liniștită, că nu era prietena ta”, nu cred că bărbații sunt niște miei rătăciți și ele, lupoaicele, profită de inocența lor. Hai să ne asumăm și greșelile așa cum vrem să ni se recunoască și meritele.
Concluzia e una singură.
Poate că el e iubirea vieții tale, dar tu sigur nu ești iubirea vieții lui.
Când un bărbat iubește o femeie el se transformă într-un protector. Vrea să se bată cu lumea întreagă, s-ar lua de piept și cu Dumnezeu să o ferească de orice rău. În niciun caz nu i-l provoacă el însuși. De parcă sufletul ar fi din plasetelină și nu se poate sparge.
Eu cred că sufletul omului e din oțel. Duce la tăvăleală. Iar atunci când totuși a ajuns bucăți, vine incandescența unei noi iubiri, le topește și se fac la loc. Un suflet întreg. Mai călit. Abia aceea va fi iubirea vieții tale. Aceasta va rămâne cel mult în amintire drept dezamăgirea vieții. Un episod de care cândva vei râde. La fel de tare cum plângi acum.
Dacă știi pe cineva care are nevoie să citească acest articol nu ezita să-i dai un share!
Danke,
Radu
P.S. Comentariile sunt dezactivate pe acest blog, dar se poate comenta la liber pe pagina de facebook:
NEW! Nu răspund eu la toate mesajele... dar și când o fac, răspund la câte 3! Cu un night reading necenzurat. http://www.radufconstantinescu.ro/2018/03/cand-el-e-iubirea-vietii-tale-dar-nu-si.html
Posted by Radu F. Constantinescu on Sunday, 25 March 2018
