Întâlniri sunt multe.
Ocaziile sunt și ele destule.
Oameni care au fost fericiți… aproape toți!
Cei mai mulți spun “am fost” și nu “sunt” pentru că atunci când le-a fost bine n-au fost în stare să aprecieze asta.
Să aprecieze o stare.
Să aprecieze o șansă.
Să aprecieze un om.
S-ar duce acum să-i spună, dar n-au cum. Omul acela e fericit și acum, dar cu altcineva.
Revistele vorbesc mult despre compatibilități. Sexuală, de zodie, de vârstă.
Viața demonstrează că o singură compatibilitate adevărată există în dragoste: să iubești și să fii iubit.
Nu. Nu există noroc în dragoste.
Există coincidențe care te ajută să întâlnești un om, dar faptul că-l păstrezi e deja merit.
Nu există noroc în dragoste.
Există însă oameni care țin mai puțin la imaginea publică decât la fericire, care e - în general - cât se poate de intimă.
Există oameni care te iau așa cum ești și - fără insistențe sau aluzii - te trezești că te schimbi tu singur într-un om mai bun.
Pe noi, bărbații, nu iubita ne schimbă, ci iubirea.
Există oameni pe care îi trezește cafeaua și oameni pe care îi trezește un sărut sau o șoaptă la ureche. E adevărat că uneori ți se șoptește: Cafeaua e gata. Ce auzi tu de fapt e: Te iubesc. Un te iubesc espresso sau la ibric.
Și - atât cât mă duce pe mine capul :) - este un te iubesc al naibii de sincer.
