Ţara tuturor posibilităţilor e tinereţea.




Pentru că timpul bate geografia la fundul gol.

Pentru că nimeni nu cumpără baterii aproape descăracate „pentru că au experienţă”...

Şi mai ales pentru că toate vieţile sunt drumuri fără ieşire, 
nişte fundături spectaculoase, ce e drept, dar tot fundături. 
Şi e mult mai mişto să fii încă în zona cu mii de intersecţii, 
decât să te aştepţi dintr-un moment în altul să vezi zidul.

Nu te mai întreba care e drumul bun, toate sunt greşite. 
Dar e mare diferenţă între mersul ezitant când îţi măsori cu atenţie paşii... 
şi alergare.

Nu-i lăsa pe „înţelepţi” să te sperie. 
Sunt fricile lor, să şi le ducă singuri. 

Fantomele pe care şi le descriu cu lux de amănunte sunt deja palpabile pentru ei.

E periculos să alergi după te miri ce vis, 
dar să nu alergi după niciunul e chiar stupid.


Back to Top