Cele 5 tipuri de femei :)




Femeia lectură. 

Ca bărbat și cititor, abia aștepți să te pui cu burta pe carte! 
Fiecare pagină pe care urmează să o citești e diferită în funcție de cum te-ai descurcat la pagina anterioară. 
Spre deosebire de o lectură normală, unde știi câte pagini mai ai, femeia lectură se poate termina brusc, dar la fel ca orice carte, doi bărbați care “citesc” aceeași femeie nu înțeleg același lucru din ea. 
Unii înțeleg mai puțin. Alții mai mult. Și alții nimic. 
Femeia e o carte scumpă. Învelită în piele. Dacă se păstrează bine poate să treacă prin multe mâini și minți rămânând, ca Iancu Luca Caragiale, foarte actuală. 
Foarte solicitantă, femeia lectură poate să schimbe din mers acțiunea, personajele sau chiar și limba în care e scrisă. 
Orice bărbat cititor în femei îți va spune că sunt multe pagini pe care trebuie să le parcurgi de două ori. Și în ele se tace. 
Cu toate acestea (sau poate tocmai datorită lor) o femeie bună are același efect cu o carte bună. N-o mai lași din mână!
Dacă te-a prins de la primele pagini îți neglijezi orice alte îndatoriri. Îți neglijezi prietenii. 
Nu pleci din casă până nu termini. 
Măcar încă un capitol. 
Te adâncești în ea ca într-o altfel de realitate. O realitate care interferează, bruiază sau chiar anulează orice urmă a realității pe care o știm toți. 
Femeia lectură e realitatea pe care o știi doar tu. 
O iei la masă. În mașină. În pat. Chiar și în cadă! Spre deosebire de alte cărți, nu ți-e frică niciun pic că s-ar putea uda. Scăunelul pe care îți așezai paharul și cartea are acum două pahare. 
Câteva zile pe lună femeia lectură e foarte contradictorie. Nu ai voie să intri în profunzimile ei și asta nu te neliniștește, dar ar trebui. 
Pentru erudiți este important de știut că femeia lectură detestă Literatura Comparată! La drept vorbind, nici pe noi nu ne interesează comparația cu alți cititori. Nu vrem să știm nici care dintre ei citea mai repede, nici dacă urmăreau rândurile cu degetul și nici cine a rămas la jumătate și cine a terminat-o într-o singură noapte. 
De două ori. 
Femeia lectură face adesea fotografii ca niște semne de carte. Să știi unde ai rămas. 
Oricât ești de bun, lecturile paralele sunt o mare provocare! Pentru că lecțiile pe care le înveți dintr-o carte nu se potrivesc în celaltă și în general ești prea epuizat (intelectual, desigur) ca să poți face față pe termen lung. 



Femeia jucărie. 

Nu e curios cât de plină de semnificații poate să fie o femeie în pielea goală?

Femeia e jucăria pe care o vrea copilul din mine. 
Una foarte inventivă. Nu m-ar mira să apară într-o zi cu un autogen în dormitor. Sau cu un flex: Dragule, vreau să măresc fereastra.
Nu contrazici o femeie cu un flex în mână.

Femeia e experimentul care nu iese de două ori la fel chiar dacă toate condițiile par reproduse perfect. 

Are propriul ei timp probabil. Spune: probabil o să-mi fac timp și pentru asta. 
Are propria ei logică și propria limbă care doar pare la fel cu a noastră, dar nimeni n-a făcut un dicționar pentru că sensul unui cuvânt nu este niciodată același la prânz și mai pe seară.
Uneori cred că are și propria ei geografie, dar e imposibil să găsești pe hartă punctul G unde știi că l-ai lăsat ultima dată. Nu poți să-ți notezi, așa că tot descoperi.
Femeia înseamnă pericolul suprem. Toți băieții ăia care se urcă pe clădiri n-au găsit femeia potrivită. Nu le mai trebuia nimic. Îi făcea fata să se urce pe pereți :))

Femeia dansează când merge și cântă când țipă. În fine, contează și unde merge și de ce țipă, dar să nu ne legăm de detalii. Sau să ne legăm, că ea mereu o face!
Uite un detaliu: femeile se dezbracă mult mai frumos decât bărbații. 
Chiar și începătoarele. Stângăcia lor e fermecătoare. A noastră e doar comică.
Când iese prima dată sub ochii tăi din haine zâmbești ca la 10 ani, când ai văzut prima dată trucul cu iepurele scos din pălărie. 
E magică. 
Când ți-a trecut dragostea e tragică. 

Era frumoasă ca Țara Făgăduinței, apoi parcă era Moldova pârjolită și pustiită înaintea turcilor. Atunci se otrăveau fântânile. Acum se aruncă vorbe. La fel de otrăvite. 
Desigur, să te cerți cu o femeie dezbrăcată înseamnă să o lași să trișeze.






Femeia întrebare

Întrebarea “Încotro ce îndreaptă relația noastră?” Când ai auzit-o ești deja în decor!
Întrebarea: Unde pleci? Care înseamnă de fapt: Stai acasă. 
Femeia întrebare ridiculizează orice tip de interogatoriu Gestapo: ea poate să îți pună întrebări încrucișate sau să joace Good cop - Bad cop fără să mai fie nimeni altcineva cu voi. 
Dacă ajungi să locuiești cu ea, ar fi bine să nu-ți mai pui și alte întrebări. De-abia o să ai timp să-ți pregătești răspunsurile. 
În viața casnică, cel mai mic interval de timp măsurabil este între momentul în care ai băgat lingura în gură și momentul în care te întreabă dacă-ți place mâncarea. Dacă nu răspunzi prompt înseamnă că mă-ta o făcea mai bine. 
Să vizualizăm o femeie întrebare la care răspunzi de drag. Că la întrebările acre bărbatul învăță încetul cu încetul să nu mai răspundă. Să le evite. 
Locuiești singur? 
Suntem doar noi aici, altfel nu te-ai lăsa dezbrăcată. 
Ce repede mi-ai scos sutienul…
L-am mai scos, zâmbesc eu.
Ai mai scos multe, se încruntă ea.
Îți place? 
Da, dar…
Pare că eu întreb. Ce eroare! Afli mai multe de la un bărbat care întreabă decât de la unul care răspunde. Cu un bărbat care întreabă afli ce vrea să știe. iar ce vrea să știe e mai important decât ce știe. Să știi ce știe înseamnă să știi cine este. Să știi ce vrea să știe înseamnă să știi cine vrea să devină…
Întâlnirile în oraș mi se par o pierdere de timp pentru vorbe. O zăbală pentru trup. Nu poți să faci nimic. Nu poți să vorbești deschis. Te aud oamenii. 
Suntem doar noi aici, altfel n-ar putea avea loc discuția asta. În cele mai multe locuri pe care oamenii le consideră potrivite pentru discuții nu se vorbește nimic din ce-i interesează cu adevărat. 
Suntem doar noi.
Sau nu suntem? 
Încotro se îndreaptă relația noastră?
V-am spus că asta e întrebarea la care niciun răspuns nu e bun!
Nu. Nu suntem doar noi. 
E plină camera de bărbați și de femei. 
De regrete și temeri. 
Știu că n-am greșit cu nimic și mai știu că pe ei nu i-ai întrebat. Îmi vine să-i iau la pumni, dar ei sunt doar spectre, iar eu sunt în chiloți. Mi-ar veni să râd de mine, de noi, de fricile noastre. Dacă nu mi-ar veni multe altele. 
Ca un elev prins cu lecția neînvățată sunt pe cale să-i răspund repetând întrebarea.
Pentru astăzi am avut de pregătit…
Relația noastră se îndreaptă spre…
Tuzla?
Un grup de oameni nevinovați?
Spre sfârșit? 
Noi toți ne îndreptăm spre sfârșit. 
La naiba! Eram atât de excitat înainte să intre ăștia toți în cameră. Pe câțiva îi cunosc. Mi-a povestit despre ei. Le-am dat și porecle. Eram atât de excitat și acum uite! Cum privește și ea în pământ, ca și când nici ea nu și-a învățat pentru astăzi!!
La 20 de ani credeam că întrebarea asta vine doar când lucrurile merg prost. Acum știu că intervine când lucrurile AU MERS PROST. În alte vieți. 
Femeia se reîncarnează mereu în altă iubită. A altui iubit. E mereu diferită și mereu aceeași. Și unele gânduri merg dintr-o viață în alta. 
Îmi vine să spăl cu ea pe jos din două vorbe, dar e deja curat parchetul. L-a spălat ea. îmi vine să-i spun că nu e corect să-mi pună mie întrebarea asta din cauză că a suferit cu alții.  
Vreau să-i cer să-i dea pe toți bărbații din viața ei afară din viața noastră!!!
Nu pot. 
Amintirile femeilor din viața mea deja și-au pregătit o cafea și mă bârfesc pe canapeaua din living. 
Cum or fi încăput toate pe canapea? Viața nu e la fel de extensibilă!!
Plătim greșeli pe care nu le-am făcut? 
Răspundem la întrebări pregătite pentru alții. 
Uite, ia niște vin.
Nu știu încotro se îndreaptă relația noastră, dar seara asta se îndreaptă către o noapte de somn. 
Ai voie să visezi ce vrei tu.
Eu nici când eram mică nu dormeam după amiaza. Când mama mă certa, îi spuneam că nu vreau să-mi irosesc viața dormind… Așa cum nu vreau acum să-mi pierd timpul cu cine nu trebuie…
Am ieșit deja în decor? Nu. A venit cu un geamantan de monștri. Îi aud cum mârâie și nu am niciun chef să mă lupt cu ei.
Îi chem un taxi. 
În 5 minute o sun.
Unde ești?
La 5 minute de casă.
Vreau să te întorci. 
N-am bani și pentru drumul întors până la tine.
Plătesc eu.
Tu n-ai ani pentru ce vreau eu de la tine.
Serios? Și de câți ani ai nevoie tu, mă rog?

De toți.





Back to Top