Salut străine, mai ştii când ne strigam "iubire" ? (I want your text)


Kinga Kicsi mi-a trimis acest text cu câteva luni în urmă. Facebook-ul a filtrat mesajul ei și l-am citit abia astăzi. E un text cu o supărare bine dozată, care atinge subiecte sensibile într-un mod al dracului de direct. Surprinzător, nu se potrivește doar femeilor. Știu mulți bărbați care au fost în postura asta ingrată. Unul dintre ei am fost eu.



Salut străine, mai ştii când ne strigam "iubire" ? O frază citită de mine la întâmplare, dar care mi-a trezit atât de multe amintiri. Amintiri, dezamăgiri, iubiri, plecări, frustrări, întâmplări, așteptări, dar care întodeauna s-au sfârșit printr-un adio sau prin trântirea ușii de la apartament, în care ne trăiam viețile deja de ani buni.


Ce te faci când rămai singur într-o baltă de tăcere, care urlă mai tare, decât voi doi pe timpul furtunii? Ce face cel care decide să plece odată și să lasă naibii problemele, ura, cearta și iubirea pe care il poartă în suflet? Își face ușor bagajele înecându-se in propriile lacrimi, în timp ce celălalt … orgolios, cu lacrimi în suflet sau nu … se uită, se miră, așteaptă. Parcă ar mai zice ceva, dar nu știe ce sau știe ce, însă mai bine nu zice. Mai rău îi când se rezumă la două cuvinte: te iubesc. Apoi vine legendarul DAR si atunci știi cu siguranță că sufletul ti s-a rupt în mii de bucăți. Nu de parcă până acum nu ai fi știut, că doar acum îți faci bagajele, te gândești că lumea s-a sfârșit pentru tine, ce ai să te faci singur și apoi zbaaam ce îți vine în minte? De ce tu? De ce tocmai ție ți se întâmplă asta? Ce ai făcut tu atât de greșit, încât acum vei rămâne singur cu sufletul prăbușit? Și când te gândești la toți anii petrecuți împreună sau la momentele acelea când încă vă iubeați nebunește, parcă totul era perfect, dar acum pare atât de îndepărtat. Nu înțelegi cum de nu te mai iubește după tot ce ați trăit împreună? După cât ai îndurat și ai suferit pentru ce? Pentru un simplu nu te mai iubesc? Sau pentru un stupid și mincinos te iubesc, dar nu știu ce. Măcar fii bărbat sau nu. Mai bine fii om si spune clar că am pe altcineva sau nu pot să mă decid. Nu vreau să fiu cu tine o viață întreagă pentru că încă mi se aprind călcâiele după altele. E mai ușor așa, crede-mă. Femeia care te iubește oricum știe și înțelege. Chiar dacă suferă te lasă. Asta dacă ești cu o femeie, nu cu o copilă, care numai auzind glasul tău și cuvintele acelea “trebuie să vorbim“ deja își pierde cumpătul, tremură de emoții pentru că știe ce urmează. Ajungând acasă, văzând fața ta cu ochii tăi mari spunând acele cuvinte o femeie tace, ocupă un loc pentru 5 minute, trage aer în piept, îți spune, da, te înțeleg. Își face bagajele și își ia amintirile, inima și suferința cu ea. Ceea ce tu nu vei înțelege niciodată pentru că mai mult ca sigur nu este ceva la ce te așteptai. Așteptai un mare tamtam, un circ, țipete, dar ea ce a făcut? A rămas mută. Vrei s-o săruți de rămas bun, dar nu mai apuci. Odată plecată .. e plecată. Te-a amenințat de multe ori că nu mai îndură mult, nu mai poate, dar niciodată nu ai crezut-o. Uite, acum a plecat. Poți să faci ce vrei, când vrei, unde vrei, cu cine vrei, dar fără ea.


Patul tău e încălzit de altele, dar mașina de spălat ce face? Nu pornește de la sine, dar nu găsești tu una care să-ți spele rufele, să te întrebe dacă ai mâncat și dacă nu ai chef să lenevești cu ea prin casă.

Salut străine, mai ştii când ne strigam "iubire" ?


Ai un text și/sau un blog și vrei să apară aici? Nu dau premii, dar s-ar putea să fie citit de mii de oameni. Oameni frumoși ca tine. Aleg cam un text din zece. Nu-i chiar așa greu, nu? Poți să-mi trimiți textul tău într-un mesaj pe facebook. Oamenii care știu ce vor... știu și cum să caute :)
Back to Top