Un răspuns la vedere pentru trei întrebări în privat. Pentru trei oameni cărora le respect numai intimitatea nu și alegerile.
Am primit 3(trei!) mesaje care mi s-au părut o palmă.
Pentru că îmi e teamă că sunt de vină pentru ele.
Trei oameni, două femei și un bărbat, îmi povesteau despre cum sunt ei “nesatisfăcuți” în căsătoriile lor și cum simt atracție pentru “prieteni de familie”.
Ei nu mă întrebau nimic despre refacere, despre alegeri. Alegerile erau, citez “inevitabile”. De ce? Pentru că exista atracție!
Fără o disciplină a sentimentelor libertatea nu e prea departe de anarhie, iar cele mai multe pofte se dovedesc pofte și atât. Mie îmi stă mintea în loc: Cum să mă întrebe o femeie, aproape pe față, cum să-și înșele soțul cu unul dintre prietenii lui? Mai ales când prietenul NU i-a făcut încă avansuri directe??!! Așa ceva n-ar trebui să facem niciodată.
Cealaltă spera ca eu să-i confirm că dragostea justifică orice. I-am răspuns că mă îndoiesc că înțelege acest sentiment. Sau pe ea însăși.
Cu domnul am fost mai direct: Câinele de rasă nu se cacă lângă casă.
Cât despre “farmecul discret al adulterului”… are farmec când îl comiți, nu când îl descoperi la omul în care ți-ai pus speranțele.
Am făcut greșeli. Destule. Dar există un nivel dincolo de care vomiți dacă ai un pic de bun simț.
Un bărbat care încearcă la iubitele prietenilor lui nu știe să fie prieten, iar unul care încearcă la prietenele soției nu știe să fie bărbat.
O femeie care ar curta chiar ea prietenii soțului e doamnă doar în certificatul de căsătorie.
E normal ca omul să se simtă tentat. Felul cum reacționează la tentații vorbește despre calitatea materialului din care e făcut el, dar mai ales despre calitatea materialului din care e făcută relația lui.
Dragostea nu este “Autostrada soarelui”!!
E un drum care urcă și coboară.
Într-o relație sunt momente în care nu mai vedem pe nimeni decât omul iubit și alte momente când ne-am vedea cu oricine numai cu el nu.
Momente când spunem lucruri frumoase și șoaptă și momente când strigăm lucruri mult mai puțin frumose.
Paradoxal… uneori sunt momente când le regretăm pe amândouă.
Pentru că am strigat lucruri unor oameni care meritau mai multă considerație.
Și am șoptit lucruri frumoase unora care nu meritau nimic.
