Wine reading. (după o idee de Mirela Ghenea)







Vinul vechi. 
Femeia nouă. 
Nouă și tulbure și înțepătoare și obraznică. 
Suspendată între dorință și rezervă: 
Vreau să-mi trăiesc prezentul fără să-mi distrug viitorul…
Pe al tău sau pe al nostru?
De când există al nostru?

Există. Începând de acum. 

Avem și trecut? 

Cam de două pahare.


Bărbații își păstrează secretele. Femeile doar amână să le mărturisească până găsesc pe cineva care să le merite. 

Vrei să-ți spun un secret? Zise ea. Am făcut multe greșeli. Nu-s o virgină.

Asta ar fi fost o greșeală. Dacă erai. 
Ești ciudat. Toți vor să fie primii. Primul iubit. Primul sărut. Primul orgasm. Tu ce vrei?
Eu vreau să primul pe care să nu-l părăsești.
Par genul care pleacă? 
Toate femeile sunt genul care pleacă. Doar că unele pleacă și în același timp rămân. pentru că trebuie să rămână. Sunt nefericite și sufletul le zboară, doar trupul se mai mișcă prin casă. Le dă copiilor să mănânce. Spală. Calcă. Trupul nu are voie să plece. 
Mă sperie ce zici. Parcă vorbești de mama. 
I-ai spus că divorțezi? 
Nici n-a vrut să audă! Când i-am spus că nu sunt fericită știi ce mi-a zis? “Da’ tu ce crezi? Că io am fost fericită cu tac-tu?” Oricum, fericirea e de moment. 
La fel ca viața. E o clipă de lumină suspendată între două morți: cea de dinainte de a te naște și cea de după. Tu ce vrei? O moarte continuă? 
Nu contează ce vreau eu.
Pentru mine contează. Mai vrei un pahar?

O să te văd dublu și nu vreau să simt că te înșel cu tine. Nu vezi că încerc să mă las? 
Toți vrem să bem același vin, dar să avem mereu altfel de beție. Aceeași femeie, dar altfel de orgasm. Dar sfârșim având aceeași viață, dar altfel de scuze. 
M-am plictisit de scuze, spuse ea. Și să le aud și să le prezint. Vreau să trăiesc în mine însămi!
Și ce-ți trebuie pentru asta?
Nu știu. Am așteptat. 
Ce? Unii aşteaptă să li se întâmple ceva, alții să li se întâmple cineva. Dar cei fericiți construiesc ce îşi doresc.Şi nu aşteaptă. Cuceresc. Eu nu te așteptam, dar tu m-ai cucerit. Jumătate din treabă e făcută. Deci, ce-ai așteptat? Să crești? Să te saturi? Să te sperii? Toamna?
Poate că am așteptat: un bărbat ca un anotimp după care nu mai urmează nimic. Poate că pe tine te-am așteptat. Să mi te întâmpli.

...............................


Citește mai mult!
http://bit.ly/BooksOverLooks
Back to Top