Astăzi am fost pus în situația în care să admit că piesa aceea cu “am doar 18 ani” poate să fie “de oameni bătrâni”. Normal, discuția era între două fetițe de 8 :))
Tentația este că spunem că noi am avut copilărie mai grea, dar mai frumoasă și sărbători cu “mai puțin pe masă și mai mult în suflet”.
Dacă nu comparăm ca să vedem diferențele, ci doar ca să glorificăm trecutul? Asta sigur nu ne ajută la nimic. Timpul care s-a așternut peste amintiri e ca zăpada groasă care mai cade uneori și peste București… ascunde toate mizeriile.
Cred că diferența e mai puțin între timpuri și mai mult între vârste.
Compară-te tu… cu tine.
La 10 ani aveai o listă lungă pentru Moșul. Și tot ce era pe listă se putea cumpăra.
Acum ai o dorință sau două. Niciuna dintre ele, însă, nu se poate cumpăra.
Și nu e, oare, foarte bine, că ai învățat că nu ori îndeplinește cu bagheta magică a cardului de credit?
La 18 ani voiai să scapi de părinți și să fugi cu prietenii la munte.
Pe la 35-40 se tot întâmplă să te gândești de ce n-ai stat mai mult cu ei.
Cine are părinți, vorba lui Păunescu, “pe pământ, nu în gând”, poate să pună de un vin fiert și de povești chiar acum, într-un Crăciun personal.
Nu e ciudat că ne-am răzbuna în orice zi, chiar și luni dimineață la prima oră, dar avem nevoie de o sărbătoare ca să ne împăcăm.
Mulți spun că atunci când erau la școală aveau mai mulți prieteni și iarna avea farmec cu ei când ieșeau să muncească 6 ore la o cazemată din zăpadă. Ciudat e că acum nu vor să iasă o jumătate de oră să dea zăpada din fața blocului și din parcare :)) Iar despre “aveam mai mulți prieteni” n-o să spun decât atât: Dacă erau așa “prieteni” de ce nu-i mai ai?!
Confundăm prea ușor colegialitatea cu prietenia. Poți să faci jocul cu daruri Secret Santa și la serviciu, dar asta nu înseamnă că în jurul mesei din sala de consiliu sunteți “o familie”. (culmea... în poză e un cadou pe care l-am primit chiar de un Secret Santa :))
Și încă ceva…
Nu e curios că toți cei din generația mea spun că noi am avut o copilărie mult mai frumoasă decât a celor mici de acum, dar toți avem grijă “să aibă copiii noștri tot ce n-am avut noi”??!
Păi, dacă a fost așa frumoasă copilăria noastră, de ce să avem grijă să o aibă tot pe aia??!
Nu. Lumea nu s-a schimbat chiar atât de mult. Doar am început noi să înțelegem și poziția noastră s-a schimbat: nu mai trimitem scrisori lui Moș Crăciun. Suntem Moșul, fiecare pentru cineva. Haideți să ne punem pe împlinit dorințe și nu cred că se supără nimeni dacă începem chiar… cu ale noastre.
