Nu există revelație mai totală decât femeia, cu pielea ei de hârtie velină care așteaptă să scrii pe ea cu buzele și cu dinții.
Nu există transformare mai mare decât povestea de dragoste, când un om care nici nu exista pentru tine înainte să-l cunoști, devine omul fără de care simți că nu mai exiști tu. Devine omul fără de care nu te mai recunoști.
Erai fluentă în limbajul trupului. Eram credinciosul altei religii.
Cine spune că dacă vrei să ajungi în rai trebuie mai întâi să mori? Nu. Trebuie mai întâi să încetezi să mai exiști de unul singur.
Eram pregătit să exclud lumea. Până m-ai învățat tu să o iubesc.
Nu ești perfectă, dar ești mai mult decât atât. Ești imperfecțiunea care mi se potrivește cel mai bine.
Curbele tale peste egoul meu. Ca o coajă de nucă peste miez.
Dictează-mi ce să-ți ordon.
Ordonează-mi viața și eliberează-mi condiționat mâinile.
Nu-mi trebuie niciun alibi când vin să iau ce nu mi se cuvine.
Nu cred că pasiunea durează. Nici frumusețea. Nici viața. Un motiv în plus să le trăim acum.
Acum.
Un acum care valorează mai mult decât toate celelalte.
Mă gândeam să-ți spun cum ni se potrivesc toate cele.
Dar n-ar fi mai bine să-ți arăt?
