Fericirea obligatorie.


Pentru părinți e o nefericire că ești singură.
Pentru prieteni ești sub papuc dacă nu vii la bere să suferi cu ei că a câștigat Realul.
Pentru angajatori e dubios că n-ai lucrat șase luni. Dacă refuzi joburi de căcat ești inadaptabil.
Pentru orice șofer e penibil că mergi pe jos până la magazin.
La 30 de ani trebuie să ai un copil.
La cât de bine arăți nu se poate să nu ai un amant. 

Dacă alții ar fi avut blogul meu făceau 5000 de euro în fiecare lună.
Dacă alții ar fi făcut Litere ar fi scris mai bine decât mine. Ciudat, oare de ce s-au dus la Politehnică?
Mereu a fost mai ușor pentru ceilalți să spună cum ar trebui să arate viața noastră. Parcă toți sunt consilieri maritali după două beri.
După trei știu și ce e mai bine pentru țară.
Ai fost la mare în România, ești idiot. N-ai iPhone5 ești sărac. Ai o singură femeie? Probabil și pe aceea o împarți cu un coleg de-al ei de serviciu, dar nu știi tu.
Caracterele mai slabe mint să dea bine.
E cam aglomerat în mediocritate. Ține cu dinții de prietenii care ies din ea. De cei lângă care nu trebuie să te prefaci.
Fericirea nu e obligatorie așa cum sinceritatea nu e mereu oportună.
Iar oamenii care ți-ar trăi viața mai bine decât tine să facă bine să și le trăiască pe ale lor. 






.........


Pe acest blog comentariile sunt dezactivate. Vă rog să le faceți direct pe pagina de facebook.

Back to Top