Un singur lucru nu poate să ofere un bărbat unei femei: atenția celorlalți.
Îți trebuie cu atât mai mult cu cât se banalizează a lui.
El e default-ul.
Asta în cazul bun.
În cazul rău și mult mai frecvent, atenția lui nu se banalizează. Dispare.
Te vezi la fel de banală cum e el de dezinteresat... Și atunci te hrănești cu ochiadele altora pe stradă, cu două trei complimente de la job, cu o atingere ca din întâmplare a unui prieten de familie.
Vine un coleg să-ți spună La mulți ani și îl strângi în brațe un pic mai tare. Răspunde la fel.
Ești femeie! Toate astea confirmă. Acasă ești nevastă... un fel de decădere a iubitei în lipiciul obișnuinței.
Apoi apare el.
Un prieten de familie, un nou șef,
Mai tânăr sau mai bătrân.
Nou sau... redescoperit.
E ca un reflector care te urmărește doar pe tine. Te încălzește.
Dar vă înțelegeți atât de bine ca prieteni. Ar strica totul.
Știi tu că aveai un prieten bun în liceu. Îi spuneai orice. Ai fi trecut fix între Scilla și Caribda cu el de mână fără să te temi că o să spună sau o să facă tâmpenii. Nu erau tâmpenii, ai decretat tu brusc la un pahar de vin servit la o petrecere. Ați făcut dragoste și... seara erați prieteni... dimineața erați doi străini.
Nu. Nu o să mai faci asta.
Dar ce o să faci?
Când sunteți prieteni și fiecare are o relație care merge, chiar dacă îl găsești atrăgător, pericolul poate să fie disciplinat.
Pentru că refuzul impulsului carnal asta e: disciplină.
Cât de tranșant să fiu? Dacă un bărbat și o femeie rămân prieteni și atât înseamnă că ori nu se găsesc unul pe altul atrăgători, ori au ceva mai bun acasă.
În orice altă situație suntem magneți și ne comportăm ca atare.
Niciun parlament din lume nu poate să abroge legile atracției.
Ți-a plăcut? Aprofundează... :-)
adevărații cititori servesc cărți, nu citate. Cartea nu rămâne fără baterie, nici fără semnal. Dacă îți place acest blog, susține-l! Comandă cărțile direct din link și le primești cu autograf.
http://bit.ly/FărăPrejudecăți
