Poţi să vezi jocul de umbre, ca la un teatru japonez.
Poţi să auzi dorinţele când şoptesc. Chiar să le înţelegi când strigă.
Dar e atât de uşor să confunzi formele.
E imposibil să vezi culorile.
Până când ea te lasă înăuntru.
E singurul fel de penetrare care sperie un bărbat. Ca şi când copilul care eşti vrea doar să dezbrace păupşa, nu să-i şi vadă mecanismul care-i dă ochii peste cap. E mai simplu la maşinuţe. Acolo e atât de matematic totul: merg înainte, merg înapoi, tragi de volan stânga... virează la stânga. Chiar crezi că femeile semnalizează într-o direcţie şi merg în alta din greşeală?
Poţi să auzi dorinţele când şoptesc. Chiar să le înţelegi când strigă.
Dar e atât de uşor să confunzi formele.
E imposibil să vezi culorile.
Până când ea te lasă înăuntru.
E singurul fel de penetrare care sperie un bărbat. Ca şi când copilul care eşti vrea doar să dezbrace păupşa, nu să-i şi vadă mecanismul care-i dă ochii peste cap. E mai simplu la maşinuţe. Acolo e atât de matematic totul: merg înainte, merg înapoi, tragi de volan stânga... virează la stânga. Chiar crezi că femeile semnalizează într-o direcţie şi merg în alta din greşeală?
